Joc iresponsabil Statul a încasat anul trecut 45 de milioane € pentru prevenirea dependenței de jocurile de noroc. Și a investit doar 1.600€, adică 0,003%!

• Cifre amețitoare, documentate de GOLAZO.ro din rapoarte publice, arată cum Statul român eșuează în a-și proteja cetățenii de riscurile asociate jocurilor de noroc.
• Autoritățile colectează zeci de milioane de euro de la companiile de pariuri, dar fie țin banii la seif, nefolosiți, fie îi deturnează și îi cheltuie pe orice altceva în afară de promovarea jocului responsabil.
• Ieri, ONJN a anunțat că în 2026 va finanța, într-un sfârșit, proiecte în valoare de 5 milioane de euro.
• Dar este suficientă educația pe ideea de „joc responsabil”? Detalii, declarații și situații incredibile, în rândurile de mai jos.

* Citește AICI toate episoadele investigației GOLAZO.ro despre Caracatița pariurilor ilegale

CONTEXT

• Peste tot în lume, societatea civilă și autoritățile admit că industria jocurilor de noroc speculează un viciu și poate produce daune sociale însemnate dacă nu este strict reglementată. 
• Iar unul dintre mecanismele de apărare este conceptul de „joc responsabil”, un ansamblu de politici, reguli, instrumente și acțiuni prin care statul încearcă să reducă daunele asociate jocurilor de noroc, fără a interzice jocurile în sine
• Mai exact, scopul ar fi păstrarea jocurilor de noroc în zona divertismentului  controlat și reducerea la minimum a prejudiciilor jocului în exces (dependență, pagube financiare, familii afectate, vulnerabilizarea minorilor etc).

În România, statul colectează de aproape 10 ani taxe speciale de la firmele licențiate ca formă de responsabilitate socială, în numele unui program generic numit “Joc responsabil”.

Obiectivul principal al acestuia ar fi creșterea nivelului de conștientizare și educare a publicului larg, a jucătorilor și a familiilor acestora cu privire la riscurile asociate jocurilor de noroc.

Au și încasat, dar nici n-au făcut

Taxele companiilor din industrie au crescut succesiv în ultimii ani. De exemplu, o casă de pariuri plătește acum minimum 500.000 de euro anual, în timp ce deținătorii de slot-uri (“păcănele”) au o taxă de 1.000 de euro per aparat. E vorba doar despre tarifele aferente programului „Joc responsabil”, ele reprezintă aproximativ 5% din totalul de aproape un miliard de euro plătit anual de industrie, restul fiind alte taxe generale (autorizații, taxe pe venit, pe profit etc).

Ani la rând, România pur și simplu nu a făcut nimic cu banii destinați jocului responsabil.

Ei au fost virați de companii, conform legii, în conturile statului, dar autoritățile au ținut milioane de euro sub cheie, fără să desfășoare nici măcar un program educativ sau de protecție pentru jucătorii vulnerabili!

Sumele sunt absolut șocante!

GOLAZO.ro expune, mai jos, cifrele aferente anului 2024, documentate din acte publice și oficiale.

• ONJN a încasat în 2024 contribuții în valoare de 210.143.860 lei. Adică 42,2 milioane de euro
• Din anii trecuți, ONJN mai avea “la sertar” 11.717.830 lei. Adică alte 2,4 milioane de euro
• Așadar, în conturile programului au intrat, pe parcursul anului trecut, 44,6 milioane de euro
• Cât s-a cheltuit din toată această sumă pentru „Joc responsabil”?
• Pe salariile celor 3 angajați ai departamentului special din ONJN s-au dus 424.980 lei (85.000 de euro)
• Iar pe activități punctuale de „joc responsabil” s-au cheltuit doar - atenție! - 8.064 de lei, adică 1.620 de euro
• Așadar, 1.620 de euro dintr-un total de 44,6 milioane de euro!

Asta înseamnă că Statul român, prin autoritățile desemnate, a investit doar 0.003% din total în activități, programe sau proiecte dedicate promovării jocului responsabil.

Un workshop cu câțiva invitați. Atât

Care a fost singura inițiativă ONJN din tot anul precedent? Un workshop organizat pe 2 august 2024 alături de Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog și dedicat asistenților sociali, cu scopul de a-i educa pentru recunoașterea, prevenirea și gestionarea dependenței de jocuri de noroc.

Iar aceasta nu este o excepție, ci regula absolută a ultimilor 12 ani, de când în ONJN există un departament special pentru promovarea jocului responsabil. S-au colectat zeci de milioane de euro, dar „jocul responsabil” a rămas doar un concept nesusținut de acțiuni finanțate de autorități.

În 2024, oficiul a fost condus de Gheorghe Gabriel Gheorghe, un fost politician ALDE care a mai ocupat funcții în Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Garda Financiară, Transelectrica, Romgaz și ANRE.

Iată activitatea departamentului „Joc responsabil” din cadrul ONJN în 2024:

• 619 înștiințări de plată emise
• 39 decizii privind obligații accesorii (dobânzi și penalități)
• 5 decizii de anulare a actelor administrative
• 2 decizii de îndreptare a erorilor materiale
• 32 cereri de admitere a creanței la masa credală pentru operatori aflați în insolvență / faliment

Practic, ONJN, prin departamentul specializat, s-a ocupat doar cu colectarea taxelor dinspre casele de pariuri și a ignorat complet scopul primar al demersului, și anume „jocul responsabil” în sine!

Cum deturnează Statul român 70% din banii destinați protecției pariorilor

Înapoi la cifre. Din cele 44,6 milioane de euro colectate de ONJN anul trecut pentru programul „Joc responsabil”, la dispoziția oficiului au rămas 30%.

Restul de 70% sunt pur și simplu confiscați de Stat! Guvernul a decis în 2023, prin lege, că acei 70% trebuie vărsați în bugetul consolidat. Anul trecut a fost vorba despre 29,5 milioane de euro, iar în acest an, foarte probabil, suma va fi mai mare.

Altfel spus, aproximativ 30 de milioane de euro sunt colectați anual de Stat în numele inițiativei „Joc responsabil”, dar odată virați către bugetul mare, li se pierde urma și sunt folosiți pentru cu totul altceva!

Și asta nu e tot. Până anul trecut, Statul mai încasa încă aproximativ 35 de milioane de euro pe an din așa-numita „taxă de viciu”. Din vara acestui an, după ce Guvernul Bolojan a crescut unele obligații financiare pentru industria jocurilor de noroc, această taxă de viciu s-a dublat: fiecare operator trebuie să plătească 1.000 de euro pentru fiecare aparat slot-machine (“păcănele”) pe care îl deține.

Surse din piață au estimat pentru GOLAZO.ro că, la momentul actual, în țară mai sunt în funcțiune (autorizate) aproximativ 52.000 de aparate. Ceea ce înseamnă alte 52 de milioane de euro pe care Statul îi încasează în fiecare an. Care se adaugă, deci, celor aproximativ 30 de milioane luate de la „Joc responsabil”!

Schimbări la ONJN. Se anunță proiecte

Dacă până în acest an ONJN a ținut banii la saltea, lucrurile par să fi intrat recent într-o altă dinamică. Președintele Vlad Soare, numit în aprilie, iese în față și anunță schimbări majore:

„La preluarea mandatului, în urmă cu șase luni, am promis că voi face câteva lucruri care erau obligatorii prin lege și pe care ONJN nici măcar nu le începuse: un sistem de autoexcludere, controale ferme la organizatorii de jocuri de noroc, transparentizare totală prin crearea registrului public al mijloacelor de joc, deblocarea fondurilor din care se pot derula programe de prevenție și tratare a adicției de jocuri de noroc. Tot ceea ce am promis s-a materializat, iar astăzi mai facem un pas înainte. Lansăm în dezbatere publică Programul „Conștient și Liber”.

Săptămâna trecută, GOLAZO.ro a trimis către ONJN mai multe întrebări despre programul „Joc Responsabil”, despre cum s-au cheltuit banii până acum și ce planuri de viitor sunt.

Răspunsurile încă nu au venit, dar ONJN a anunțat ieri lansarea Programului Național de Interes Public „Conștient și liber”, care va finanța mai multe proiecte cu suma totală de 5 milioane de euro.

„Este primul demers de acest fel din istoria ONJN, iar dacă acesta se va dovedi a fi un succes, vom organiza și sesiunea a doua, în cursul anului 2026, cu o finanțare similară”, a transmis președintele Vlad Soare.

Conform calculelor GOLAZO.ro, în conturile ONJN sunt acum peste 25 de milioane de euro, bani colectați în timp și destinați jocului responsabil.

Există o necesitate stringentă de a gestiona riscurile sociale și de sănătate publică asociate jocurilor de noroc. Această situație generează costuri sociale și economice considerabile, incluzând destrămarea familiilor, probleme financiare severe, deteriorarea sănătății mintale și creșterea ratei tentativelor de suicid Motivația ONJN pentru lansarea programului „Conștient și liber”

Cele 5 milioane de euro alocate vor fi împărțite astfel:

• 1,8 milioane de euro pentru proiecte de infrastructură care vizează înființarea, extinderea sau dotarea centrelor de tratament pentru dependența de jocuri de noroc (aici sunt eligibile exclusiv autorități publice - maximum 300.000 euro per proiect)
• 3,8 milioane de euro pentru prevenirea și educația, protecția minorilor, tratamentul și consilierea persoanelor afectate, cercetarea, digitalizarea și promovarea jocului responsabil (eligibile sunt ONG-uri, instituții publice, spitale, unități de învățământ sau cercetare, culte religioase - maximum 100.000 euro per proiect)

Președinții ONJN în ultimii 12 ani

• 2013 - 2017: Odeta Nestor - fost director economic al Loteriei Române
• 2017 - 2018: Dan Iliovici - fost director executiv al asociației Rombet
• 2018 - 2020: Sebastian Ionescu - fost șef al Direcției de Informatizare și Monitorizare din ONJN
• 2020 - 2021: Cătălin Constantin Voinea Mic - avocat, fost politician PMP
• 2022 - 2023: Mihai Silviu Pocora - fost vicepreședinte ONJN
• 2023 - 2025: Gheorghe Gabriel Gheorghe - fost vicepreședinte ONJN
• 2025 - prezent: Vlad Cristian Soare - avocat, fost director general la Loteria Română, fost președinte FEDBET (Federația Organizatorilor Jocurilor de Noroc)

Este suficientă educația pe ideea de „Joc responsabil”?

Comisia Lancet pentru Sănătate Publică și Jocurile de Noroc, un grup multidisciplinar de experți constituit la nivel mondial pentru a aborda provocările generate de industria jocurilor de noroc, a publicat anul trecut un raport dur care atrage atenția că extinderea rapidă industriei va aduce jucătorilor pierderi nete care vor ajunge până în 2028 la aproape 700 de miliarde de dolari, plus costuri însemnate pentru sănătatea publică mondială.

Creșterea este susținută în principal de proliferarea jocurilor de noroc online, de accesibilitatea largă oferită de telefoanele mobile și de legalizarea sporită la nivel global (jocurile de noroc sunt permise legal în peste 80% din țările lumii).

Comisia subliniază că jocurile de noroc trebuie abordate ca o problemă de sănătate publică, însă răspunsurile politice actuale sunt dominate de paradigma "jocului responsabil". Conform experților Lancet, această abordare „pune accentul pe responsabilitatea individuală a persoanelor care se confruntă cu probleme, deviind atenția de la practicile și produsele industriei”.

Iar industria „se folosește de diverse strategii pentru a cultiva adicția și pentru a-și proteja interesele, prezentând jocurile de noroc ca pe o formă de divertisment inofensivă și subliniind beneficiile economice (taxe și locuri de muncă)”.

Citește din aceeași serie:

• Episodul 1 - Caracatița pariurilor ilegale. La nivel mondial, peste 70% din totalul pariurilor online sunt ilegale. Cât de mare e piața neagră în România?
• Episodul 2 - Poliția nu știe nimic?! Cum se implică autoritățile din România în controlul jocurilor de noroc ilegale, care afectează jucătorii și statul
• Episodul 3 - Locul 3 e ilegal! Industria locală a jocurilor de noroc acuză că Statul ajută indirect pariurile clandestine, taxând excesiv piața legală
• Episodul 4 - Joc iresponsabil. Statul a încasat anul trecut 45 de milioane € pentru prevenirea dependenței de jocurile de noroc. Și a investit doar 1.600€, adică 0,003%!
• Episodul 5 - De ce pariază sportivii? Mai multe studii din UK, coordonate de o româncă, arată gradul ridicat de expunere a sportivilor profesioniști la jocurile de noroc
• Episodul 6 - Sunt implicate marile case de pariuri? Ipoteza că operatorii de pariuri ar sta în spatele meciurilor aranjate, analizată de doi jurnaliști de investigație

FOTO. Instantaneu cu secunda în care Cătălin Drulă a văzut scorul exit-poll pe care l-a luat în alegeri la București

FOTO. Instantaneu cu secunda în care Cătălin Drulă a văzut scorul exit-poll pe care l-a luat în alegeri la București