Publicat:
15.11.2025, ora 07:45
Actualizat: 20.11.2025, ora 12:49
- Concluzie șocantă: studiile arată că sportivii pariază mult mai mult decât populația generală.
* Citește AICI toate episoadele investigației GOLAZO.ro despre Caracatița pariurilor ilegale
„În România se vorbește foarte mult că sunt mai multe echipe (n.r. care joacă la pariuri), prin jucători sau prin interpuși. Poți să câștigi bani ușor și tentația e mare!”
Declarația e făcută ieri și îi aparține lui Ioan Ovidiu Sabău, om care activează de ani buni la vârful fotbalului românesc. Cât de mare este implicarea sportivilor profesioniști în pariuri? Avem date exacte?
În ultimul deceniu, odată cu creșterea fenomenului jocurilor de noroc a crescut și numărul cercetărilor despre efectele gamblingului.
O tânără româncă, Anca-Maria Gherghel, este autoarea mai multor studii în domeniu.
În teza sa de doctorat, baza unei prezentări expuse la conferința Play the Game 2025, ea a investigat factorii care declanșează comportamentele de joc de noroc problematic în rândul sportivelor profesioniste care activează în trei sporturi de echipă populare în Marea Britanie: fotbal, cricket și rugby.
Anca-Maria Gherghel este acum Senior Research Manager la EPIC Global Solutions, o companie din Marea Britanie specializată în prevenirea și reducerea vulnerabilităților legate de jocurile de noroc.
Ea oferă consultanță și desfășoară proiecte de educație și conștientizare cu operatori din industria jocurilor, organizații sportive sau alte entități expuse la riscuri legate de jocuri de noroc. Printre clienții EPIC se numără Federația de Fotbal din Anglia, Asociația Jucătorilor din NFL, Major Soccer League sau clubul Chelsea.
Zece concluzii extrase din cercetările româncei Anca-Maria Gherghel
- Un studiu recent din Spania arată că fotbaliștii profesioniști sunt de aproape 7 ori mai susceptibili să dezvolte o problemă legată de jocurile de joc, prin comparație cu populația generală.
- Un factor major care contribuie la nivelurile crescute de participare la jocurile de noroc, în special în rândul sportivilor bărbați, este cultura gamblingului în interiorul cluburilor. Sportivii discută regulat despre jocurile de noroc, iar această normalizare la nivel comunitar reprezintă un pericol serios.
- Jocul începe ca o activitate socială în cadrul clubului, apoi el devine adesea problematic și se desfășoară în izolare, exacerbat de o cultură care stigmatizează dezvăluirea problemelor.
- Factorii structurali ai profesiei, cum ar fi salariile mari și timpul liber excesiv, precum și provocările emoționale ale jocului (pierderea formei, accidentările) sunt, de asemenea, factori de risc.
- Ratele problemelor de joc sunt semnificativ mai mari la sportivi decât la sportive. De exemplu, un studiu suedez a arătat o rată de 14% a problemelor cu jocurile de noroc la bărbați, față de doar 1% la femei. În UK, ratele au fost mai apropiate: 9.2% pentru sportivi vs 1.1% pentru sportive.
- Femeile tind să înceapă să joace mai târziu, dar dezvoltă dependența și caută ajutor mai rapid.
- Ele tind să joace pentru a evada de sub presiuni personale, plictiseală sau depresie și sunt mai predispuse la tulburări de dispoziție sau anxietate înainte de a dezvolta probleme de joc.
- Introducerea pariurilor live (pe evenimente care au loc în timpul unui eveniment sportiv) și a pariurilor tip "prop bets" (pariuri pe aspecte specifice ale performanței individuale) a amplificat riscurile. Pariurile de tip "prop bets" pot fi deosebit de dăunătoare, deoarece oferă sportivilor o iluzie de control mai mare asupra rezultatului anumitor evenimente.
- Mai mult, pariurile live încurajează pariurile rapide și impulsive, lăsând puțin timp pentru reflecție. Aceste practici generează riscuri serioase pentru integritatea sportivă prin corupția motivată de pariuri, incluzând meciurile trucate (match-fixing), trucarea pe segmente (spot-fixing) și utilizarea abuzivă a informațiilor din interior (insider information).
- Sportivii care pariază anonim împotriva propriei lor echipe, bazându-se pe informații interne, reprezintă o amenințare directă la adresa eticii sportive.
Așa cum avem WADA pentru doping ar trebui să avem și o organizație care să lupte împotriva pariurilor ilegale Marko Begovic, profesor universitar, fost funcționar în Guvernul din Muntenegru
În implicarea sportivilor în jocurile de noroc nu este întotdeauna despre nevoia de bani. De exemplu, Terry Rozier de la Charlotte Hornets, implicat în recentul scandal devoalat de FBI în Statele Unite ale Americii, a câștigat 160 de milioane de dolari în cariera de baschetbalist.
Așadar, de multe ori e vorba despre slăbiciuni, despre dependența de adrenalină sau despre tentația unora de a încălca regulile.
Sportivii care pariază nu sunt doar despre câteva „mere stricate”, ci consecințele unui moment în care afacerile din sport devin afaceri de pariuri. În ultimii ani, jocurile de noroc au devenit inseparabile de sportul profesionist. Fiecare ligă, fiecare echipă și fiecare companie media are un interes financiar direct în a determina fanii să parieze. Acum asistăm la latura întunecată a acestui sistem Joe Pompliano, antreprenor american în domeniul sportului
Citește din aceeași serie:
- Episodul 1 - Caracatița pariurilor ilegale. La nivel mondial, peste 70% din totalul pariurilor online sunt ilegale. Cât de mare e piața neagră în România?
- Episodul 2 - Poliția nu știe nimic?! Cum se implică autoritățile din România în controlul jocurilor de noroc ilegale, care afectează jucătorii și statul
- Episodul 3 - Locul 3 e ilegal! Industria locală a jocurilor de noroc acuză că Statul ajută indirect pariurile clandestine, taxând excesiv piața legală
- Episodul 4 - Joc iresponsabil. Statul a încasat anul trecut 45 de milioane € pentru prevenirea dependenței de jocurile de noroc. Și a investit doar 1.600€, adică 0,003%!
- Episodul 5 - De ce pariază sportivii? Mai multe studii din UK, coordonate de o româncă, arată gradul ridicat de expunere a sportivilor profesioniști la jocurile de noroc
- Episodul 6 - Sunt implicate marile case de pariuri? Ipoteza că operatorii de pariuri ar sta în spatele meciurilor aranjate, analizată de doi jurnaliști de investigație
