- Se strâng mărturiile. Poate e timpul ca acuzatoarele să dea jos masca anonimatului. Este greu, presupune alte traume, dar altfel rămânem pe teritoriul unui „Memorial al durerii” ficțional.
Se succed mărturiile gimnastelor care susțin că au fost victimele antrenoarei Camelia Voinea.
Colegul Cristian Munteanu culege cu o minuțiozitate de criminalist dezvăluirile cu iz de univers concentraționar ale fostelor și uneori actualelor eleve ale doamnei Voinea. Cu excepția Denisei Golgotă, gimnastă consacrată, în activitate, lipsește totuși ceva. Lipsesc numele celor care acuză.
Mărturiile debutează cu precizarea că fetele au insistat să le fie protejată identitatea. Le face asta mai puțin credibile?
Cei care se plasează în tabăra apărătorilor Cameliei Voinea vor spune că da. Dacă nu ai nimic de ascuns îți dezvălui identitatea. Numele, prenumele și locul unde s-au produs agresiunile fizice și torturile psihice.
În fond, vor susține avocații „severității” doamnei antrenoare, ce mai au de pierdut acum presupusele victime ale acesteia?
Nu mai sunt gimnaste active, timpul le va fi vindecat rănile fizice, de cele emoționale se mai ocupă Doamne, Doamne. Hai, fetelor, ieșiți în față și vorbiți! Mergeți la poliție și depuneți plângere!
Totuși, pentru ca lucrurile să aibă o finalitate, iar acest nou „Memorial al durerii” posibil în gimnastică să nu mai fie posibil nici în sport, nici altundeva, trebuie ca măcar unele dintre victime să își asume acuzațiile.
Dacă gimnastele care l-au acuzat pe Larry Nassar de abuz sexual nu aveau nume și chip, monstrul care conducea echipa medicală a lotului american de gimnastică era liber și acum. Și le „consulta” pe fete cum numai el știa să o facă.
Abuzatele au trecut peste pudoare, și-au călcat peste rușine și traume morale și au depus mărturie la proces.
Printre acestea Mckayla Maroney, Aly Raisman, Gabby Douglas sau Simone Biles.
Producătorul american de la Hollywood, Harvey Weinstein, viola și acum actrițe dacă rând pe rând victimele sale, printre care Angelina Jolie, Ashley Judd, Kate Beckinsale sau Gwyneth Paltrow nu își dădeau jos masca anonimatului.
Închei cu o declarație a doamnei Camelia Voinea care citită cu atenție dă un posibil răspuns acuzațiilor.
Nu există așa ceva în gimnastică, cu biciul și cu chestii de genul ăsta! Acum ne trezim cu niște cazuri prescrise și acuzăm pe X, pe Y. Așa poate să vorbească oricine despre oricine. Credeți-mă că eu n-am luat o palmă de la antrenorii mei și eu am trăit în vremea comunismului Camelia Voinea
Nu, doamnă Voinea, răul nu se prescrie niciodată. Și e foarte bine dacă nu ați luat nicio palmă de la antrenorii dumneavoastră. Sau nu vreți să vă mai aduceți aminte că ați fi luat.