- Un adevăr nepopular susținut cu cifre. Statul Român își prețuiește sportivii mai mult decât ne place să credem
Prin glasul celui mai iubit fiu contemporan al poporului, românii îi ceartă pe politicieni. Este o temă care nu are vârstă. David Popovici tocmai a lansat hitul “Huo paraziții!”, iar compatrioții au început imediat să îl fredoneze.
Muncitori, țărani, intelectuali, hipsteri, boomeri, mileniali, studenți, școlari, preșcolari, mame eroine și mame casnice, gigolo și fete cucuiete intonează «să cââânte toată Româniiia!». Mulți nu se mulțumesc să murmure, țipă șlagărul din piepturile obidite. Jos căpușele neamului, luați labele de pe campioni!
Băgați la cap!
Melodia place, este antrenantă, propune versuri profunde, militante. “Despre condiții și bazine a vorbit antrenorul meu, am vorbit și eu imediat după curse. Sunt interviuri pe care mulți dintre cei din fruntea țării ar trebui să le asculte de mai multe ori!”.
Temă pentru conducătorii neamului de la campionul olimpic care împlinește 20 de ani în septembrie. Ascultați, înregistrați, băgați la cap, poate înțelegeți ceva. Clar, în afară de geniul sportiv, nici tupeul nu îi lipsește lui David. Problema este alta însă, dincolo de șlagărul care gâdilă timpanul maselor. Are dreptate David Popovici? Sau are în totalitate dreptate atunci când cere mai multe bazine patriei, cât să ne punem în cap, ca alții, ca să-l plagiez?
David și țara politicienilor
Nu vă grăbiți cu un răspuns. Cifrele și numerele au un efect dezinfectant și ne ajută să avem o vedere de ansamblu. Nu doar despre relația lui Popovici cu țara politicienilor.
În fond, pentru David Popovici și antrenorul lui, Adrian Rădulescu, este o chestiune curentă să lucreze cu numere. Cu grame la masa corporală și cu miimi de secundă la timpii din bazin. Cu miile de ore la antrenamente.
Să vedem așadar cum se comportă Statul Român cu marele campion al înotului. Și, plecând de la el, ce face sau a făcut pentru toți alți sportivi de frunte ai României.
Bani, bani, bani
Potrivit Elisabetei Lipă, Agenția Națională pentru Sport premiază aurul olimpic cu 140.000 de euro, argintul cu 100.000 și bronzul cu 60.000. Pentru aurul și bronzul de acum, Popovici urmează să primească 200.000 euro.
Exceptând suma fantezistă oferită de Hong Kong pentru un aur olimpic, 700.000 de dolari, și cea uriașă pusă la bătaie de Israel, 275.000 dolari, suntem aproape de top, nu departe de Italia (o foarte importantă națiune olimpică), 198.000 de dolari sau de Moldova, cu 170.000. Observați că premiile nu sunt neapărat proporționale cu bogăția țărilor și nici cu relevanța lor sportivă, cât cu ambiția celor care au fondurile pe mână.
Ce dădea România, ce dădea Federația Internațională
În 2022, la Budapesta, atunci când reușea performanța extraordinară de a câștiga titlurile mondiale la 100 și 200 de metri, cu record mondial la 100!, David era recompensat mai întâi cu 100.000 de euro de ANS, apoi, din fondul de rezervă al Guvernului României, suma era dublată, ajungând la un total de 200.000 de euro.
Foarte interesantă este comparația cu sumele primite atunci de David din partea Federației Internaționale de Înot. 2.000 de euro locul 1 și 10.000 pentru record mondial, adică un total de 14.000 de euro pentru două medalii de aur și un record al lumii. Cum vi se mai par acum banii plătiți de Statul Român?
Contribuția CS Dinamo
La rându-i, CS Dinamo care tocmai reușise spectaculosul transfer al campionului inițial legitimat la CSA Steaua, acorda un premiu care legal putea reprezenta jumătate din banii oferiți de Guvern. Matematic înseamnă încă 100.000. Este de anticipat că lucrurile vor sta la fel și acum, că Dinamo își va răsplăti vedeta la pragul maxim admis de lege.
În plus, CS Dinamo îi plătește lui David Popovici un salariu lunar de 7.000 de euro (sumă pe care Ionuț Popa, președintele clubului s-a ferit să o confirme, dar nici nu a infirmat-o) începând din 2021, anul transferului de la CSA Steaua.
Salariați ai CS Dinamo sunt de asemenea antrenorul Adrian Rădulescu și tatăl campionului, Mihai Popovici. Care dezvoltă un program separat, a precizat președintele Popa. Mihai Popovici este cel care a preluat rolul de manager sportiv al fiului, ocupându-se de construirea imaginii și de negocierea contractelor cu anumite branduri pentru care face reclamă David.
Să ne amintim de rentele viagere!
Site-ul Agenției Naționale pentru Sport oferă alte date relevante în încercarea de a vedea cum își tratează Statul Român sportivii de vârf.
598 este numărul de sportivi români, de la toate disciplinele, care primesc rente viagere. Vorbim de medaliați olimpici și mondiali, oameni care primesc acesta pensii în baza unui algoritm funcție de numărul și strălucirea medaliilor cucerite.
Este un efort bugetar pentru România de aproape 750.000 de euro lunar și de aproximativ 9 milioane de euro anual. La acești bani se adaugă și indemnizațiile de merit, cuvenite antrenorilor și altor figuri reprezentative ale sportului, suma situându-se la încă 1.725.000 de euro.
16.635 de lei, adică 3.350 euro este renta viageră maximă, primită de sportivi de rang mondial ca Nadia Comăneci, Gabi Szabo, Elisabeta Lipă, Georgeta Andrunache, Doina Melinte.
Suma medie a rentelor viagere este de 6160 de lei/lunar, adică de 2,5 ori peste pensia medie din România. Merită, domnule, au dus numele României în lume, au fost ambasadori ai țării, vor spune unii. Trebuie să fim recunoscători.
Franța, o mare națiune a sportului și nu numai, nu plătește rente viagere. Este nerecunoscătoare?
De la Platon și Seneca la o exprimare greșită
Dacă nu v-am pierdut printre premii, revenim la revoluția ad-hoc condusă de David Popovici. Ionuț Popa președintele clubului din Ștefan cel Mare, a remarcat cu o concizie gritoare că “David are absolut tot ce îi trebuie la Dinamo”, adăugând într-o scurtă convorbire telefonică pe care am avut-o că “probabil David a fost greșit înțeles, nereferindu-se de fapt la el, ci la ceilalți sportivi”.
M-aș mira totuși ca o astfel de imprecizie să vină de la cineva care a citit Platon și Seneca și care tocmai arăta că s-a bronzat cu urme de ochelari pentru că înoată în aer liber.
Se va ocupa personal
Nu mi s-a părut foarte încântată de așa-numitul “discurs manifest” al lui Popovici nici Elisabeta Lipă. Aceasta i-a promis că la întoarcerea în România se va ocupa personal și de vechiul bazin de la centrul Lia Manoliu, de care spune că Popovici este atașat sentimental, dar apăsând pe faptul că acesta are condiții de top unde să se antreneze la Izvorani și la Dinamo.
Fără întrebări
Am remarcat o anumită crispare în scurta cuvântare de la aeroport a Cameliei Potec și parțial a lui Adrian Rădulescu. Dar nu aș pune-o ca prietenul Silviu Samuilă pe seama unei amenințări tenebroase din partea politicului, cât din cauza unei situații incomode create de cruciada purtată pe nepusă masă de Popovici.
Cred că pe acolo prin Franța s-au bătut niște obrazuri, nu că au dat telefon Marcel Ciolacu sau mai știu eu ce servicii secrete ca să se cumințească domnii ăștia de la înot. Am fi aflat poate mai multe chiar de la sursă, dacă David Popovici și garda lui pretoriană nu ar fi comunicat sec “fără întrebări”.
Măi, încerc să mă exprim ca el, eu zic că este o lipsă de respect pentru oamenii din presă care muncesc și ei, uneori zi lumină și noapte lumină, pentru ca publicul să fie corect informat. Nu ți se pare o formă de aroganță atitudinea aceasta, una care nu are nicio legătură cu excelența sportivă. Sau are?
Țara își prețuiește campionii
Cât despre hulita clasă politică, de nenumărate ori pe bună dreptate, aș zice să fim atenți ce ne dorim. Nu de alta, dar să nu ni se facă dor de Emil Bobu și de Suzana Gâdea. De Ion Dincă “Te Leagă” și de Alexandrina Găinușe, cei mai în vârstă știu cine sunt personajele.
De nea Nicu și de coana Leana. Că ei acordau o atenție specială sportului, ca instrument de propagandă a regimului. Cred că generalizările sunt otrăvitoare și că printre politicieni, mai ales printre cei tineri, sunt și oameni integri, nu doar șpăgari și profitori.
Mai cred că în România, la cât poate România, sportivii sunt foarte prețuiți. Probabil mai mult decât medicii străluciți în luptă cu moartea, la propriu, mai tare decât inginerii de geniu sau decât profesorii care luptă anonim să nu devenim analfabeți funcționali, cocalari și maneliști. E populism ce spun acum?
Toți aceștia au muncit și ei, au învățat de le-a luat foc creierul, lucrează cu pasiune și poartă o responsabilitate socială imensă, mai mare mi se pare în valoare profund umană decât o medalie de aur la Jocurile Olimpice.
O medalie olimpică este o performanță extraordinară și un motiv de mândrie, desigur. Dar mai este și un test al modestiei, probă dificilă, care presupune antrenamente intense, din primii ani de viață.
Să fluieri în Catedrala Mântuirii Sportului Românesc a patriarhului David Popovici este sinonim cu afurisenia. Îndurare, este doar o șoaptă apăsată, nu un fluier!