- Maricel Voinea, 66 de ani, a analizat, în exclusivitate pentru GOLAZO.ro, evoluția României la Mondialul de handbal feminin.
- Elevele lui Ovidiu Mihăilă au câștigat partida cu Elveția, scor 36-24, și s-au clasat pe locul 9 la competiția desfășurată în Germania și Olanda.
- Sorina Grozav, 26 de ani, este golghetera Campionatului Mondial după faza grupelor.
România a învins Elveția în ultima partidă a Campionatului Mondial, scor 36-24, la capătul unui joc foarte bun, poate datorat într-o oarecare măsură și adversarului modest. Tricolorele au pierdut, însă, partidele disputate în compania unor echipe puternice, Danemarca și Ungaria. Cu ce rămânem după această competiție?
Maricel Voinea, stabilit în Germania din 1992, considerat de mulți cel mai bun handbalist român al tuturor timpurilor și unul dintre dintre cei mai mari ai lumii, a analizat prestația fetelor de la Mondialul de handbal.
Domnule Voinea, România a avut două meciuri foarte tari, cu Danemarca și cu Ungaria, și le-a pierdut pe ambele. Vi s-a părut că fetele noastre au fost aproape de rezultate bune?
Da, după părerea mea. Să nu uităm că avem o echipa care are în componență atâtea jucătoare noi, tinere, neexperimentate. De asta cred că sunt rezultate bune, destul de încurajatoare. Cu Danemarca am ajuns să conducem, am dat patru goluri în repriza a doua, dar apoi au venit peste noi și s-a terminat meciul. Deci fetele au potențial, dar nu rezistă tot meciul din cauza lipsei de experiență.
Și cu Ungaria puteam să ne ținem mai bine de ele, dar s-au distanțat și este greu. Nu am reușit să egalăm, deși am avut mai multe oportunități. Problema este că la echipa României nu prea avem jucătoare care să arunce de afară. Singura e Sorina (n.r. - Grozav), care mai dă câte un gol de pe la la 9-10 metri…
Am avut vreo cinci atacuri în care puteam egala Ungaria, dar am pasat prost, am fost precipitate...
Problema este că se joacă mult cu pivotul, au vrut să facă asta, iar unguroaicele or au interceptat mingiile, ori noi nu le-am prins. Toate echipele astea puternice au apărarea bună, iar noi nu avem jucătoare care să arunce de la 9 metri. Să poată deschide puțin apărarea adversă. Totul se încearcă numai în depășire, unul la unul, și se ajungă la 6 metri, iar apoi să arunce.
Ai văzut la Ungaria. Venea interul lor dreapta, arunca de la 9-10 metri cu stânga. Și așa îți deschide apărarea. Ieși la ea ca s-o blochezi, dădea pasul mai departe și rămâne cineva liber.
Da, dar unguroaica avea și un avantaj natural, având 1,89m. O ajuta și fizicul.
Norvegia, Danemarca, Suedia, au fete înalte. Și noi avem, dar nu aruncăm de la 9 metri. Iar lipsa acestui procedeu nu desface apărările adverse, care învață la un moment dat că vrei să joci numai cu pivotul. Mă refer la echipele foarte bune.
E greu să aruncăm de la distanță când am jucat cu doi centri, uneori cu trei, pe linia de 9 metri pentru o mai bună circulație a mingii.
Într-adevăr, aveți dreptate, circulația este bună, dar nu aduce aproape nimic. Jucăm pe goluri. Când pasezi mingea stânga-dreapta... și nici nu ajunge mingea, dacă tot vrei pase foarte rapide, la extreme, care să fie să fie libere să dea la poartă.
Popa nu aruncă de la distanță, Tache nu, Laslo rar, doar Sorina o mai face. Nu știu, nu vreau să zic nimic de antrenor, dar ar trebui să încerce să le mai ajute pe aceste jucătoare. Pe Alicia Gogârlă sau pe Sorina, să le lase mai mult să joace, să prindă curaj. Nu poți juca numai cu centri care nu aruncă la poartă.
Ziceți că nu avem și un plan B dacă nu ne iese jocul cu pivotul?
Iată, iată, exact. Ați văzut că în meciul cu Danemarca pe Lorena (n.r. - Ostase) au ținut-o două jucătoare masive, așa că nici nu îi putea da mingea. Jocul nostru e rapid, dar nu e eficient. Pentru că nu ajungi tot timpul să dai liber la poartă, sau să angajezi pivotul, sau să pasezi la extreme.
Și greșelile individuale au fost evidente în partidele cu presiune mare. E o problemă de experiență?
Da, așa cred. Au fost greșeli simple. Pas la adversar, pas în out, pas la intercepție. Iar adversarul te taxează când faci așa greșeli. Îți dau contraatac rapid, gol. Apoi sigur că e foarte greu să mai revii, pentru că intervine și presiunea scorului.
Am văzut cu toții că apărarea nu a funcționat la parametri optimi. Credeți că fetele noastre nu sunt suficient de agresive?
Sunt foarte cuminți, nu cuminți. Ași văzut danezele, când stăteau în apărare, ce răutate aveau? Ale noastre au fost prea cuminți și nici nu se prea ajută. Cum a depășit-o pe una, gata, adversarul are culoar liber spre poartă. Cam prea individualiste în apărare. Acolo trebuie să se strângă tot timpul unde e mingea. Noi, în general, și la băieți și la fete, nu „mușcăm” din adversar. În sensul pozitiv al cuvântului.
Ați spus că nu jucăm foarte mult cu extremele. În meciul cu Ungaria, dacă nu greșesc, extremele au avut un procentaj de 50%, au ratat 7 aruncări din 14.
Posibil, dar când a ajuns mingea la ele? În momentele când nu prea mai aveai ce face. Nu vine mingea, iar tu intri în ea , cu timp de gândire, te prinde mingea numai așa, static. Nu ai timp să-ți faci un pas, nu ai timp să vezi portarul. Trebuie să arunci repede la poarta.
Domnule Voinea, rămânem și cu plusuri după acest Mondial?
Sincer să fiu, mă așteptam să fie mai rău. Însă fetele s-au bătut destul de bine. Cu puțin mai multă inteligență, cu puțină răbdare, cu experiență, ar fi putut să realizeze mai mult. Ne lipsește, pe partea dreaptă, un inter de mână stângă.
Remarc și eu circulația bună a mingii, dar trebuie mai multă eficiență. Iar jocul cu pivotul s-a îmbunătățit mult. Dacă se mizează tot pe ele, plus alte câteva, la Europeanul găzduit de România putem merge mai sus decât la acest Mondial.