Publicat:
18.06.2024, ora 10:00
Actualizat: 18.06.2024, ora 14:27
- La EURO 2024 funcționează un „nou VAR cu 29 de puncte”, bazat pe elemente de Inteligență Artificială, arată un articol al prestigioasei reviste de știință Nature.
- Sunt monitorizate 29 de puncte de pe corpul fiecărui fotbalist și se corelează cu senzorii din minge.
- Belgia a pierdut aseară un gol posibil egalizator în fața Slovaciei.
- GOLAZO.ro explică pe ce s-a bazat judecata VAR care s-ar putea dovedi decisivă pentru calificare în grupa noastră.
de Adrian Nicolae
În România - Ucraina 3-0, golul final, înscris de Drăguș, a fost suspectat de ofsaid.
Grafica VAR a arătat exact cum s-a poziționat corpul fotbalistului „tricolor”. De fapt, nu corpul, ci părți din corp! Pentru că la această performanță a ajuns sistemul VAR de la Campionatul European.
Zece camere monitorizează câte 29 de puncte de pe corpul fiecărui fotbalist
Organizatorii au instalat zece camere video, deasupra terenului, care permit vizualizarea în timp real a nu mai puțin de 29 de puncte de pe corpul fiecărui jucător.
De asemenea, mingea are senzori care transmit date la 500 de herți, ceea ce înseamnă o viteză de zece ori mai mare decât a camerelor video, explică un articol al revistei de știință Nature.
Cum funcționează sistemul au putut vedea telespectatorii la întâlnirea Belgia - Slovacia 0-1.
Cu câteva minute înainte de final, belgianul Lois Openda și-a depășit un adversar, după o cursă miraculoasă pe partea stângă. A pasat perfect și Lukaku a înscris. Era 1-1 și grupa arăta cu totul altfel.
Ați văzut „unda oscilantă” de pe televizor la golul lui Lukaku?
Dar, la analiza VAR, s-a văzut că a fost un contact între mâna lui Openda și minge. Telespectatorii au putut vedea un grafic în care „unda” care transmitea din minge a oscilat.
Dar cum și-au dat seama că a atins-o chiar mâna lui Openda, înainte de a-i pasa pentru gol lui Lukaku?
Aici intră în scenă noul sistem, care folosește elemente de Inteligență Artificială în VAR.
Sigur că belgienii au protestat. Una e atingere, alta e henț. „Nu prea cred că este henț, pentru că nu are nicio influență asupra fazei. Este foarte dureros și e păcat pentru noi", a declarat atacantul de origine belgiană al lui Rangers, Cyriel Dessers, la televiziunea belgiană.
Care este sistemul?
Om de știință: Variantă VAR mult îmbunătățită
Încă de la lansarea sa oficială, în 2016, sistemul VAR a stârnit enorm de multe controverse, cel puțin pe cât ar fi trebuit să rezolve.
Este atât de controversat încât echipele din Premier League au votat în urmă cu doar o săptămână dacă acesta să fie eliminat definitiv sau nu din fotbalul englezesc. Votul a fost până la urmă în favoarea VAR.
UEFA a fost încurajată să propună la Euro 2024 o variantă îmbunătățită a sistemului VAR, cu largul aport al inteligenței artificiale.
Inteligența artificială a fost folosită pentru prima dată în fotbal cu ocazia Cupei Mondiale din Qatar 2022, sub forma unor cip-uri inserate în mingile de fotbal, care permiteau urmărirea acestora în timp real.
Însă Euro 2024 vine cu o variantă mult îmbunătățită a sistemului propus în urmă cu doar doi ani, susține John Eric Goff, un fizician de la Universitatea din Lynchburg, Virginia, citat de revista Nature.
Sunt urmărite 600 de puncte în mișcare!
Zece camere video au fost amplasate deasupra terenului de fotbal. Acestea susțin vizualizarea în timp real a 29 de puncte de pe corpul fiecărui jucător.
Fiind vorba despre 22 de jucători, vorbim despre mai bine de 600 de puncte aflate în mișcare. Iar datele oferite de camerele video sunt încărcate, de 50 de ori pe secundă, într-un computer care analizează nu doar poziția jucătorilor pe teren, viteza cu care se deplasează, viteza balonului, dar și părțile corpului aflate în mișcare.
Pe de altă parte, senzorii aflați în mingile de fotbal transmit date la 500 de herți, ceea ce înseamnă o viteză de zece ori mai mare decât a camerelor video.
Combinate, cele două tehnologii oferă o imagine exactă a momentului în care mingea este atinsă de un jucător și, mai mult, cu ce parte a corpului este atinsă.
Așa s-a decis la faza din Belgia - Slovacia, care a premers golului lui Lukaku. La henț.
Ce se vede la ofsaid
Sigur, cea mai importantă aplicabilitate a noilor algoritmi IA este cea din situația posibilelor poziții de ofsaid. Spre exemplu, IA poate reda cele 29 de puncte, tridimensional, pentru fiecare jucător în parte.
Folosind aceste informații, soft-ul IA este capabil să ia decizii, pe baza algoritmilor pentru structurile scheletice, și să determine dacă o anumită parte a corpului se află în afara jocului.
Pentru că discuția dacă ofsaidul este aplicabil „la cât din corp” era deja infinită, iar UEFA speră că e un prim pas pentru o rezolvare mai științifică.
O situație relativ similară se regăsește în cazul în care mingea trece sau nu de linia porții. Sunt de notorietate situațiile în care, date fiind vechile tehnologii - bazate doar pe câteva camere video - nu permiteau vizualizarea balonului și a poziției acestuia.
Grație noului sistem IA de recunoaștere a balonului într-un sistem tridimensional, un gol poate fi validat sau anulat chiar dacă nu este vizibil pe camerele video.
Iar partea cea mai importantă, și care a creat printre cele mai multe nemulțumiri până acum, este cea legată de timpul de reacție.
Dacă în urmă cu doi ani, spre exemplu, dura circa 70 de secunde, în medie, pentru recunoașterea unei poziții de ofsaid sau a unui gol, noul sistem IA permite acest lucru în mai puțin de 30 de secunde.
Sistemul VAR nu este încă perfect, dar este aici ca să rămână
Evident, afirmă specialistul american citat de Nature, sistemul nu este unul perfect. 29 de puncte de pe corp nu reprezintă o imagine completă a corpului unui jucător.
Iar asta înseamnă că pot fi erori. Însă marja de eroare, conform acestuia, este de sub o jumătate de centimetru.
Un alt aspect luat în discuție este acela legat de imposibilitatea actualilor algoritmi IA de a decide dacă a existat intenție în atingerea balonului sau nu de către un jucător. Iar aici intervine, inevitabil, factorul uman, respectiv decizia arbitrului.
La fel este cazul și în situația acordării unui cartonaș galben sau, după caz, al unuia roșu, căci actualul sistem IA nu poate face o diferență între gradele de duritate ale unui fault.
Se poate spune, concluzionează cercetătorul american, că nu suntem nici pe departe în situația de a avea arbitri complet robotizați. Factorul uman este, în continuare, unul indispensabil. Iar din acest punct de vedere, vor exista controverse și de aici încolo. Dovadă acest prim scandal, de proporții. Atingere a fost, dar a fost henț?
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
