Publicat:
27.11.2025, ora 21:47
Actualizat: 27.11.2025, ora 21:47
- Ionuț Stroe, deputat PNL, a formulat o petiție adresată președintelui Nicușor Dan, în privința „Ordinului Novak”.
- Politicianul îndeamnă cluburile și suporterii să susțină demersul său, prin care cere trimiterea legii către reexaminare sau intervenția Curții Constituționale.
„Ordinul Novak” a trecut de Camera Deputaților în urmă cu puțin peste o săptămână, iar Ionuț Stroe a contestat rezultatul încă din ziua respectivă.
Ionuț Stroe: „Politicul nu are ce căuta în vestiar”
Acum, Stroe a formulat direct o petiție, transmisă președintelui, prin care susține că legea contravine mai multor norme ale Uniunii Europene, dar și afectează în mod direct sportul ca fenomen și suporterii acestuia.
„Stop legii care dă afară sportivii din teren! Invit toate cluburile, sportivii, antrenorii și suporterii care cred în competiția bazată pe merit și performanță, nu pe pașaport, și care sunt de părere că politicul nu are ce căuta în vestiar, să susțină demersul pe care l-am inițiat și să semneze următoarea petiție:
«Petiție adresată domnului Nicușor Dan, Președintele României
Domnule Președinte,
Prin prezenta petiție, vă rog să folosiți toate prerogativele constituționale - fie prin trimiterea legii spre reexaminare Parlamentului, fie prin sesizarea Curții Constituționale înainte de promulgare, a Legii pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 (PL-x 338/2025), prin care se introduce obligația unei ponderi minime de 40% sportivi «români» în echipele participante la competițiile sportive naționale oficiale.
Dincolo de argumentele juridice pe care se întemeiază solicitarea mea, vă rog să țineți cont de faptul că această lege distorsionează competiția sportivă, lovește cluburile, sportivii și suporterii și transformă sportul românesc într-un experiment în care pașaportul devine criteriu de selecție, în locul valorii și meritului sportiv.
- În primul rând, legea este neconstituțională pentru că încalcă principiul egalității, afectează dreptul la muncă al sportivilor străini și lovește în libertatea economică a cluburilor. Autonomia sportivă devine o ficțiune: echipele nu mai sunt făcute în vestiar, ci de politic, prin lege. În loc să investească în copii, juniori, infrastructură și antrenori, inițiatorii acestui proiect de lege aleg calea cea mai greșită și populistă, aceea de a scrie cu procentul în lege cine are voie să joace, sub pretextul interesului național.
- În al doilea rând, legea este neclară și nelegală, generând insecuritate juridică și amestec brutal în contracte. Textul ridică întrebări esențiale la care nu oferă niciun răspuns clar: cine este exact «sportiv român» în sensul articolului, contează doar cetățenia, contează cetățenia multiplă, contează rezidența de lungă durată? Această neclaritate nu este un detaliu tehnic, ci o sursă sigură de litigii. Cluburile, federațiile și sportivii au nevoie de reguli previzibile, însă legea intră în coliziune cu regulamentele deja existente, generează insecuritate juridică în privința contractelor multianuale și creează riscul ca echipele să fie forțate să renunțe la sportivi cu contracte valide doar pentru a "îndeplini procentul". Acest lucru va scădea valoarea și competitivitatea echipelor românești. Cu alte cuvinte, statul dă o lege, iar cluburile sunt lăsate să plătească nota de plată, atât financiar, cât și juridic.
- În al treilea rând, legea este contrară dreptului Uniunii Europene. Din perspectiva dreptului UE, sportivii profesioniști sunt lucrători, iar regulile Uniunii sunt clare: restricțiile bazate pe cetățenie sunt, în principiu, interzise. Cotele naționale privind componența echipelor reprezintă exact tipul de discriminare pe criteriu de cetățenie pe care jurisprudența europeană, începând cu celebra Decizie Bosman, l-a sancționat deja. Mai exact, în 1995, CJUE a decis că echipele pot înregimenta un număr nelimitat de jucători străini în echipă, cu condiția ca aceștia să provină tot din țări ale Uniunii Europene. Prin impunerea unui procent minim de sportivi «români», România își asumă riscul unei proceduri de infringement, riscul unui nou "caz Bosman" cu numele României și imaginea de stat care ridică bariere naționale exact în domeniul în care Europa a dărâmat aceste bariere.
- În al patrulea rând, legea este contrară dreptului sportului și standardelor internaționale. Mișcarea sportivă internațională funcționează pe câteva principii clare: autonomie, neutralitate politică și selecție pe criterii sportive, nu identitare. Rolul statului este să creeze condiții - baze sportive, finanțare, programe pentru copii și juniori - și nu să dicteze printr-o lege naționalist-populistă cine intră în teren. Când politica intră în vestiare, pierde și sportul, pierde și credibilitatea competiției. În marile ligi europene, echipele își cresc proprii jucători, atrag talente, își construiesc academii, dar nimeni nu le spune prin lege câți jucători «de-ai lor» trebuie să pună obligatoriu pe teren. Standardele internaționale merg spre deschidere și merit, în timp ce această lege populistă merge în sens invers, spre control și limitare.
- În fine, legea nu este oportună și nu este dorită de lumea sportului. Dincolo de litera Constituției și de dreptul european, întrebarea cheie este simplă: ajută această lege sportul românesc sau îi dă o lovitură pe termen scurt și lung? Răspunsul pe care îl primim din partea cluburilor, antrenorilor, sportivilor și specialiștilor este limpede: cluburile sunt împinse spre dificultăți financiare prin amenzi și dezechilibre contractuale, antrenorii nu mai sunt evaluați după rezultate, ci după capacitatea de a jongla cu procentul, iar valoarea jucătorului român este deformată, pentru că nu crește prin performanță, ci prin faptul că «este cerut de lege». Pe termen mediu, copiii și juniorii vor avea, paradoxal, mai puține șanse reale: campionate mai slabe, mai puține cluburi sănătoase financiar, interes mai mic din partea investitorilor și al fanilor și o scădere a motivației jucătorilor români în a progresa și deveni mai competitivi. Această lege se prezintă drept o protecție pentru sportivii români, dar în realitate le taie șansa de a concura într-un campionat puternic, respectat și integrat european. Este un autogol dat performanței, în numele unui patriotism greșit înțeles.
DOMNULE PREȘEDINTE,
Nu este o dezbatere «români vs. străini», ci o alegere între un sport românesc liber, competitiv și aliniat la standardele europene, pe de o parte, și un sport izolaționist, cu echipe făcute la cote de români vs. străini, cu cluburi vulnerabile și cu litigii în România, dar și în plan european, pe de altă parte. De aceea, vă solicit respectuos, dar ferm, să retrimiteți legea spre reexaminare Parlamentului pornind de la problemele juridice pe care vi le-am semnalat, sau să sesizați Curtea Constituțională, pentru a verifica dacă o cotă pe cetățenie în componența echipelor este compatibilă cu Legea fundamentală a României.
Sportul românesc nu are nevoie de o lege care să-i facă echipele mai slabe și campionatele mai vulnerabile. Are nevoie de reguli corecte, de investiții și de merit, nu de pașapoarte numărate în vestiar după voința politică.
În numele sportivilor, al cluburilor, al suporterilor și al tuturor copiilor care visează să joace cândva sub tricolor, vă rog să nu permiteți intrarea în vigoare a unei legi nedrepte, periculoase, care ar fi o pată de rușine pe obrazul sportului românesc la nivel internațional.
Cu deosebit respect, Ionuț STROE, Deputat PNL».
Susține și distribuie această petiție”, a scris Ionuț Stroe, pe pagina sa de Facebook.
Mai multe cluburi din Liga 1, printre care Rapid, Dinamo, Craiova sau Oțelul Galați, s-au opus acestei legi prin președinții acestora sau prin alți oficiali.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
