De ce zburdă în voie pariurile ilegale? Statul român vrea să combată o piață neagră de miliarde de euro folosind specialiști IT plătiți cu 4.000 de lei net

• Pariorii din România pot accesa în continuare sute de site-uri ilegale pentru că procedurile de blocare sunt fie prea lente, fie ineficiente.
• De exemplu, cele mai mari 3 platforme ilicite continuă să fie deschise și la 6 luni de la declanșarea plângerilor penale. În tot acest timp, ele au fentat statul român cu sume uriașe.
• După ani la rând în care n-a făcut nimic în lupta cu piața neagră, ONJN se străduiește acum să aibă impact, dar cere timp și reclamă că n-are buget, instrumente sau resurse suficiente.
• Toate dezvăluirile, mai jos în articol.

Într-o serie amplă, publicată de-a lungul ultimelor două luni, GOLAZO.ro a documentat impactul jocurilor de noroc ilegale în sportul mondial și în societate, punând cap la cap studii și referințe internaționale, plus informații detaliate de pe piața locală.

Mai multe surse au descris pentru redacție acest fenomen neimpozitabil, ocult și care nu respectă aproape nicio regulă: caracatița pariurilor ilegale.

În România, siteurile „negre” sunt de peste 50 de ori mai multe decât numărul companiilor autorizate, care plătesc taxe și se supun reglementărilor statului român, conform raportului dintre cei 31 de jucători legali și siteurile teoretic „banate” de către ONJN, care ajung la aproape 1.700.

La nivel mondial, peste 70% din volumul total al jocurilor de noroc se desfășoară pe piața neagră și însumează 1,7 trilioane de dolari americani pe an!

În România, susțin surse din piață, peste 30% din încasările din jocuri de noroc merg în piața neagră.

Iar lupta autorităților cu acest fenomen este anemică. Poliția Română și DIICOT se eschivează când sunt întrebate cum contribuie la această luptă, așa că singura speranță este la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Dar autoritatea din subordinea Guvernului n-a făcut aproape nimic ani la rând în această direcție. Așa s-a ajuns azi la blocaje și situații scandaloase.

De ce sunt intangibile aceste trei platforme de pariuri ilegale?

Cel mai frapant exemplu: trei dintre marile platforme ilegale care acționează în România sunt încă accesibile pariorilor la peste 6 luni după ce ONJN a făcut plângeri penale și le-a comunicat tuturor furnizorilor de internet că accesul la respectivele site-uri trebuie restricționat!

Piața jocurilor de noroc ilegale oferă zero protecție pentru jucători, zero interdicție de participare a minorilor, zero taxe colectate de stat, zero locuri de muncă legale, zero programe de prevenție a adicției și zero răspundere din partea operatorilor ilegali Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc, către GOLAZO.ro

E vorba despre NV Casino, Verde Casino și Vulkan Casino. Acestea nu au licență să opereze pe teritoriul țării noastre. Dar rulează liniștite, fără să plătească vreun impozit local și fără să asigure protecția jucătorilor, conform legii.

Românii sunt atrași pe aceste site-uri sau aplicații ilegale prin publicitate pe platformele de social media ori prin campanii plasate pe site-uri de filme piratate sau de conținut pentru adulți.

• NV Casino are o licență obținută în Curaçao, insulă din Marea Caraibelor. Pe site-ul rădăcină din România nu e nicio informație legată de licență
• Verde Casino, tot cu licență de Curacao, susține că „noi permitem accesul tuturor jucătorilor care sunt rezidenți într-un stat ce a reglementat piața jocurilor de noroc. Prin urmare, dacă poți accesa paginile site-ului nostru de cazino din România înseamnă că activitatea noastră nu este interzisă, așa că te poți distra și paria la cazinoul Verde fără niciun fel de probleme”.
• Vulkan Casino nu oferă nicio informație despre licență pe site-ul propriu, accesibil din România. Conform legii, companiile validate de ONJN sunt obligate să afișeze informațiile referitoare la licențiere

Demersul de blocare și reclamația penală împotriva celor 3 platforme au fost făcute în vară, după instalarea noii conduceri a ONJN. Vlad Soare, actualul președinte, și-a început mandatul la final de aprilie 2025.

„După transmiterea acestor sesizări, instrumentarea cauzelor revine exclusiv organelor de urmărire penală competente”, spune ONJN. Și adaugă că nu deține informații oficiale privind stadiul concret al dosarelor, dar că a întrebat recent printr-o „solicitare formală către structurile competente, în vederea clarificării acestor aspecte”.

Vlad Soare, ONJN: „Facem pași concreți, evoluăm, dar decalajul este enorm”

De ce lucrurile sunt neschimbate după 6 luni? Conform ONJN, cauzele sunt multiple: legislație slabă, resurse puține, buget insuficient.

„În ultimele 6 luni, ONJN a propus și a obținut introducerea unui set amplu de instrumente noi pentru combaterea pieței negre”, dar durează până totul va fi funcțional și eficient.

Vlad Soare, președintele ONJN, a explicat pe un ton foarte tăios că actuala criză a fost provocată atât de vechile conduceri ale autorității, cât și de implicarea slabă a însăși industriei locale de jocuri de noroc.

„Pentru prima oară după mulți ani, se fac pași concreți în direcția luptei eficiente cu pariurile ilegale. Evident că decalajul este enorm, însă el nu poate fi recuperat în 7 luni, cu resurse limitate, cu o legislație ce a fost nevoie să o modificăm, cu verificări care se fac pentru prima oară după ani de zile și cu o industrie a jocurilor de noroc care, deși reclamă și solicită acțiuni în combaterea pieței negre, prin comparație cu alte industrii care se confruntă cu probleme similare (tutun, alcool), are un grad de implicare extrem de redus”, a transmis Vlad Soare pentru GOLAZO.ro.

7 concluzii extrase din răspunsurile ONJN către redacție: salarii mici, posturi neocupate, reacție lentă

1. Ce experți IT buni se angajează pe 4.000 de lei?. „E nevoie de consolidarea unei autorități de reglementare puternice, digitalizate și reformate, cu o direcție solidă de monitorizare și personal specializat. În prezent însă, capacitatea ONJN este afectată de limitări structurale importante: aproximativ 80 de posturi vacante care nu pot fi ocupate, un deficit de personal specializat în zona de monitorizare și IT, precum și un nivel de salarizare care, deși decent în termeni generali, este insuficient pentru a atrage specialiști cu înaltă calificare tehnică. De exemplu, salariile nete pentru personalul de execuție se situează între 4.000 și 7.000 de lei, un nivel care face dificilă recrutarea experților IT într-o piață extrem de competitivă. Aceste aspecte au generat mai multe disfuncționalități și au limitat capacitatea de acțiune a ONJN”.
2. Bugetul ONJN e insuficient. „ONJN contribuie anual la bugetul de stat cu aproximativ 1 miliard de euro, în timp ce bugetul propriu al instituției este de aproximativ 6 milioane de euro. Prin comparație, autoritatea din Marea are un buget de ~23 de milioane de euro, în Malta este 13 - 15 milioane, iar în Franța, 20 - 22 de milioane de euro anual. Chiar și în aceste jurisdicții, care dispun de resurse semnificativ mai mari, nivelul pieței negre rămâne ridicat, uneori comparabil sau chiar mai mare decât în România”.
3. Celalalte instituții ale statului trebuie să se trezească: „ONJN este o autoritate de reglementare și coordonare, care identifică platformele ilegale, inițiază măsurile administrative și penale necesare, facilitează cooperarea interinstituțională și asigură cadrul de monitorizare continuă. Eficiența procedurii de blocare depinde, în final, de acțiunea concertată a tuturor instituțiilor implicate, nu de intervenții punctuale”
4. Banca Națională și procesatorii de plăți chemați să se implice în blocarea tranzacțiilor de pariuri ilegale. „La propunerea ONJN, prevederile din Legea nr. 141/2025 au consolidat semnificativ colaborarea dintre ONJN și procesatorii de plăți. Aceștia au acum obligația legală de a bloca tranzacțiile către platformele de jocuri de noroc nelicențiate și de a raporta lunar către ONJN situațiile identificate. În plus, ONJN se află în discuții active cu Banca Națională a României, pentru sprijin suplimentar în monitorizarea fluxurilor financiare, iar în paralel cooperează cu Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, în vederea identificării tranzacțiilor suspecte asociate platformelor online.
5. Site-urile ilegale se multiplică într-un ritm imposibil de stăvilit. „Unul dintre principalele mecanisme folosite de operatorii ilegali este migrarea rapidă a domeniilor. Aceștia multiplică adresele web prin așa-numitele „mirror sites” sau subdomenii, ceea ce face ca blocarea unui singur URL să nu fie suficientă. În multe cazuri, un site blocat reapare în câteva minute sub o altă adresă, păstrând aceeași structură sau rădăcină a numelui. În astfel de situații, ONJN identifică noul site, parcurge procedura legală de introducere pe lista neagră și notifică furnizorii de servicii de internet. Însă, de fiecare dată când platforma migrează către un alt domeniu, procedura trebuie reluată”.
6. Nici alții n-au găsit soluția magică de blocare a pariurilor ilegale. „Accesibilitatea persistentă a unor site-uri ilegale este rezultatul unui fenomen complex, dinamic și transfrontalier, care afectează toate piețele europene, nu doar România. La nivel internațional nu a fost identificată până în prezent o soluție tehnică definitivă care să oprească complet migrarea domeniilor utilizate de operatorii ilegali”. 
7. Se poartă discuții cu autorități puternice la nivel european. „Pentru combaterea jocurilor de noroc online ilegale e necesar un răspuns coordonat la nivelul Uniunii Europene. În acest sens, zilele trecute a avut loc o discuție între președintele ONJN, președintele Autorității Europene pentru Combaterea Spălării Banilor (AMLA), prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, președintele Autorității de Supraveghere Financiară și președintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor”. 

Citește din aceeași serie:

• Episodul 1 - Caracatița pariurilor ilegale. La nivel mondial, peste 70% din totalul pariurilor online sunt ilegale. Cât de mare e piața neagră în România?
• Episodul 2 - Poliția nu știe nimic?! Cum se implică autoritățile din România în controlul jocurilor de noroc ilegale, care afectează jucătorii și statul
• Episodul 3 - Locul 3 e ilegal! Industria locală a jocurilor de noroc acuză că Statul ajută indirect pariurile clandestine, taxând excesiv piața legală
• Episodul 4 - Joc iresponsabil. Statul a încasat anul trecut 45 de milioane € pentru prevenirea dependenței de jocurile de noroc. Și a investit doar 1.600€, adică 0,003%!
• Episodul 5 - De ce pariază sportivii? Mai multe studii din UK, coordonate de o româncă, arată gradul ridicat de expunere a sportivilor profesioniști la jocurile de noroc
• Episodul 6 - Sunt implicate marile case de pariuri? Ipoteza că operatorii de pariuri ar sta în spatele meciurilor aranjate, analizată de doi jurnaliști de investigație

Răspunsurile integrale trimise de ONJN la întrebările GOLAZO.ro

Cum evaluați procedura de blocare a site-urilor de jocuri de noroc neautorizate în România? Considerați că este o procedură funcțională sau, dimpotrivă, ineficientă / limitată?

Procedura de blocare a site-urilor de jocuri de noroc neautorizate din România este una funcțională, însă, așa cum veți putea observa din răspunsurile oferite la următoarele întrebări, este nevoie de îmbunătățiri tehnice, motiv pentru care aceasta se află într-un proces accelerat de consolidare, mai ales în urma modificărilor aduse prin Legea nr. 141/2025. Prin acest act normativ, ONJN a propus și a obținut introducerea unui set amplu de instrumente noi pentru combaterea pieței negre, atât în zona jocurilor de noroc terestre (land-based), cât și în mediul online, într-o abordare structurată și aliniată practicilor europene.

În ceea ce privește segmentul land-based, cadrul actual se bazează pe trei instrumente principale. Primul este Registrul Public al Mijloacelor de Joc, deja implementat, care asigură pentru prima dată o transparență totală asupra mijloacelor de joc aflate pe teritoriul României, fiind accesibil atât publicului, cât și autorităților. Al doilea instrument este codul QR, care va deveni obligatoriu începând cu 1 februarie, arhitectura tehnică fiind deja finalizată. Al treilea instrument este geolocalizarea, care va intra, de asemenea, în vigoare la 1 februarie și va fi implementată în doi pași: fiecare operator va implementa propriul sistem de geolocalizare, conform cerințelor stabilite de ONJN, iar în paralel autoritatea a demarat procedura de achiziție publică pentru un sistem de geolocalizare integrat cu Registrul Public. Acest sistem va permite conectarea soluțiilor operatorilor prin API, într-o platformă unică, administrată de ONJN.

Acest pachet de măsuri oferă o capacitate exclusivă de monitorizare în timp real și reduce semnificativ spațiul de operare al activităților neautorizate din zona jocurilor de noroc terestre și reprezintă un standard unic la nivelul U.E.

În mediul online, Legea nr. 141/2025 a introdus obligații suplimentare de raportare pentru operatorii de clasa a II-a, precum și un instrument esențial: ordinul de eliminare a conținutului ilegal, emis direct de ONJN, devenind astfel una dintre puținele autorități din România care pot emite astfel de instrumente. De la intrarea în vigoare a acestor prevederi, autoritatea a emis aproximativ 40 de ordine de eliminare. La ultima întâlnire de lucru cu Meta Europe, din 15 decembrie 2025, reprezentanții companiei au confirmat un grad de implementare de 98% a ordinelor emise de ONJN, ceea ce indică o rată foarte ridicată de conformare. Excepțiile punctuale rămase sunt monitorizate constant, iar autoritatea colaborează pentru remedierea acestora. Totodată, suntem în discuții avansate cu Google pentru a stabili un canal direct pentru eficientizarea proceselor de implementare a acestor ordine.

Cum explicați faptul că multe dintre site-urile de pe lista neagră a ONJN sunt în continuare accesibile în România?

Accesibilitatea unor site-uri aflate pe lista neagră a ONJN trebuie privită în contextul dimensiunii și dinamicii pieței negre a jocurilor de noroc, care nu este un fenomen specific României, ci unul internațional. Potrivit studiului Yield Sec 2024, piața neagră reprezintă aproximativ 71% din piața europeană a jocurilor de noroc, fiind evaluată la 80,6 miliarde de euro, în timp ce piața reglementată acoperă doar 29%.

Unul dintre principalele mecanisme folosite de operatorii ilegali este migrarea rapidă a domeniilor. Aceștia multiplică adresele web prin așa-numitele „mirror sites” sau subdomenii, ceea ce face ca blocarea unui singur URL să nu fie suficientă. În multe cazuri, un site blocat reapare în câteva minute sub o altă adresă, păstrând aceeași structură sau rădăcină a numelui.

În astfel de situații, ONJN identifică noul site, parcurge procedura legală de introducere pe lista neagră și notifică furnizorii de servicii de internet. Însă, de fiecare dată când platforma migrează către un alt domeniu, procedura trebuie reluată, ceea ce explică numărul mare de site-uri cu denumiri similare pe lista neagră.

În plus, utilizarea VPN-urilor le permite unor utilizatori să încerce ocolirea restricțiilor, motiv pentru care procesul de blocare este unul permanent și repetitiv, nu o intervenție punctuală.

Pentru a aborda nu doar efectele, ci și infrastructura și organizarea din spatele acestor platforme, ONJN a recurs inclusiv la sesizări penale. Trebuie menționat că la nivel internațional nu a fost identificată până în prezent o soluție tehnică definitivă care să oprească complet migrarea domeniilor utilizate de operatorii ilegali.

Mai mult, în data de 17.12.2025, a avut loc o întâlnire de lucru cu delegația Autorității Europene pentru Combaterea Spălării Banilor (AMLA), condusă de doamna președinte Bruna Szego. La invitația Excelenței Sale, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, prof. univ. dr. Leonardo Badea, la această întâlnire au participat Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Alexandru Petrescu, Președintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, domnul Bogdan Stan, precum și Președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, domnul lect. univ. dr. Vlad-Cristian Soare.

Președintele ONJN a subliniat că jocurile de noroc, în special cele online, reprezintă unul dintre cele mai dificile sectoare din perspectiva prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, din cauza caracterului lor digital și transfrontalier. În condițiile în care, aproximativ 71% din piața jocurilor de noroc online din Uniunea Europeană este estimată ca fiind ilegală, majoritatea fluxurilor financiare asociate acestui sector se desfășoară în afara mecanismelor AML/CFT. Supravegherea exclusiv la nivel național, chiar și în cazul operatorilor licențiați, nu este suficientă pentru a gestiona riscurile sistemice, problema având o dimensiune structurală la nivel european. În acest context, a fost evidențiată necesitatea unui răspuns coordonat la nivelul Uniunii Europene pentru combaterea jocurilor de noroc online ilegale, AMLA fiind percepută ca un actor-cheie în consolidarea acestei cooperări.

În vara anului trecut ați anunțat inițierea unor acțiuni penale împotriva platformelor NV Casino, Verde Casino și Vulkan Vegas / Vulkan Casino. Care este stadiul actual al acestor dosare? Ce instituții instrumentează cauzele și ce evoluții concrete au existat până acum?

Menționăm că acțiunile penale au fost depuse sub noua conducere a ONJN, mandat care a început în 25.04.2025. Anunțul privind inițierea celor trei plângeri penale a fost făcut în vara anului 2025, acestea fiind depuse la DIICOT. În ultimele luni, ONJN a depus 44 de plângeri penale care vizează infracțiuni asociate jocurilor de noroc, inclusiv împotriva unor platforme online cunoscute publicului, precum NVCasino, Verde Casino și Vulkan Casino.

După transmiterea acestor sesizări, instrumentarea cauzelor revine exclusiv organelor de urmărire penală competente, în conformitate cu atribuțiile stabilite de lege. La acest moment, ONJN nu deține informații oficiale privind stadiul concret al dosarelor, motiv pentru care a fost transmisă recent o solicitare formală către structurile competente, în vederea clarificării acestor aspecte.

În baza principiilor legale aplicabile, ONJN nu poate comenta public evoluțiile procedurale ale unor dosare aflate în curs. Autoritatea cooperează însă activ cu instituțiile abilitate și pune la dispoziția acestora toate datele și documentele solicitate, ori de câte ori este necesar.

Considerați acceptabil ca în 2025 un site declarat ilegal de o autoritate a Statului român să poată fi în continuare accesibil publicului larg chiar și după mai bine de o jumătate de an de la decizie? Cine este de vină pentru aceste disfuncționalități majore?

Accesibilitatea persistentă a unor site-uri ilegale este rezultatul unui fenomen complex, dinamic și transfrontalier, care afectează toate piețele europene, nu doar România. Experiența altor state arată că nu există soluții simple sau definitive, ci este nevoie de un efort constant, care să combine măsuri tehnice, legislative și operaționale.

De la preluarea mandatului actual, ONJN a făcut pași concreți față de perioadele anterioare, iar aceste demersuri continuă. Combaterea pieței negre nu este o acțiune punctuală, ci un proces zilnic, care presupune adaptare permanentă la metodele folosite de operatorii ilegali.

Soluția durabilă este consolidarea unei autorități de reglementare puternice, digitalizate și reformate, cu o direcție solidă de monitorizare și personal specializat. În prezent însă, capacitatea ONJN este afectată de limitări structurale importante: aproximativ 80 de posturi vacante care nu pot fi ocupate, un deficit de personal specializat în zona de monitorizare și IT, precum și un nivel de salarizare care, deși decent în termeni generali, este insuficient pentru a atrage specialiști cu înaltă calificare tehnică. De exemplu, salariile nete pentru personalul de execuție se situează între 4.000 și 7.000 de lei, un nivel care face dificilă recrutarea experților IT într-o piață extrem de competitivă. Aceste aspecte au generat mai multe disfuncționalități și au limitat capacitatea de acțiune a ONJN.

Aceste vulnerabilități au fost semnalate inclusiv în raportul Curții de Conturi din 2023 și vor fi reflectate și în raportul aferent anului 2024.

În acest context, în mandatul actualului Președinte, dl. Vlad-Cristian Soare, ONJN a obținut susținere pentru modificări legislative care să asigure surse de finanțare dedicate digitalizării instituției, proces deja demarat. Prin dezvoltarea de sisteme informatice și automatizarea fluxurilor de control, urmărim să compensăm parțial deficitul de personal specializat și să creștem capacitatea operațională a autorității. În paralel, a fost transmisă oficial necesitatea susținerii reformei și întăririi instituționale a ONJN.

Trebuie menționat și contextul bugetar: ONJN contribuie anual la bugetul de stat cu aproximativ 1 miliard de euro, în timp ce bugetul propriu al instituției este de aproximativ 6 milioane de euro. Prin comparație, Gambling Commission din Marea Britanie operează cu un buget de aproximativ 23 de milioane de euro, Malta Gaming Authority cu 13–15 milioane de euro, iar Autorité Nationale des Jeux din Franța cu 20–22 de milioane de euro anual.

Chiar și în aceste jurisdicții, care dispun de resurse semnificativ mai mari, nivelul pieței negre rămâne ridicat, uneori comparabil sau chiar mai mare decât în România. Acest lucru confirmă faptul că fenomenul nu poate fi eliminat prin soluții punctuale, ci necesită resurse adecvate, cooperare internațională și o adaptare continuă la realitățile tehnologice.

Cu toate acestea, ONJN a notificat toți Internet Service Providers (ISP) cu privire la obligația pe care aceștia o au de a bloca site-urile incluse în lista neagră a ONJN, sub sancțiunea aplicării măsurilor contravenționale prevăzute de lege.

Mai mult, au fost demarate procedurile pentru stabilirea unor noi protocoale tehnice cu furnizorii de servicii de internet, astfel încât ISP-urile să utilizeze împreună cu ONJN un repozitoriu comun de date, care să se actualizeze în timp real sau aproape în timp real. În acest sens, ISP-urile pot integra o soluție tehnică de blocare automată a site-urilor publicate de ONJN, printr-o arhitectură de tip „event driven”.

Totodată, se poartă discuții tehnice cu furnizorii de servicii de internet pentru a analiza comparativ metodele prin care poate fi blocat accesul la site-uri, precum DNS blocking, IP și IP range blocking sau host header analysis.

Separat de colaborarea cu furnizorii de internet din România, ONJN va derula o procedură de achiziție publică pentru implementarea unei soluții de tip RPA (Robotic Process Automation), destinată scanării și raportării automate a reclamelor pentru platforme interzise, pe platforme care permit acest lucru, precum Meta. De asemenea, va fi inițiată o procedură de achiziție publică pentru implementarea unui crawler automat, capabil să detecteze apariția unor domenii noi, să le coreleze cu amprente existente, să introducă automat aceste domenii în lista neagră și să le analizeze atât prin tehnici standard (regex), cât și prin tehnici stocastice (Machine Learning).

Totuși, indiferent de soluțiile tehnice sau de colaborare implementate, există limitări care țin de natura însăși a funcționării internetului. În acest sens, se impune menționarea a două probleme tehnice fundamentale, care nu pot fi soluționate în mod realist exclusiv prin mijloace automatizate:

1. Schimbarea facilă a înregistrărilor DNS în denumiri care nu au legătură aparentă cu platforma ilegală. De exemplu, dacă o platformă ilegală își schimbă URL-ul din „cazino-negru.com” în „cazino-negru41.com”, un crawler automat ar putea detecta această modificare și ar putea adăuga domeniul în lista neagră, într-un repozitoriu accesibil imediat furnizorilor de internet. Însă, dacă domeniul este schimbat în „floriverzi.ro”, care la accesare redirecționează către platforma ilegală, instrumentele tehnice automatizate nu pot identifica în mod cert această situație. În aceste cazuri, intervenția umană rămâne indispensabilă.

2. Imposibilitatea tehnică de a identifica hoster-ul real al platformei.

Majoritatea aplicațiilor web utilizează în prezent servicii de tip Cloudflare sau alte soluții similare de reverse proxy, care intermediază traficul dintre utilizator și serverul de origine. Astfel, la accesarea domeniului „cazino-negru.com”, adresa IP rezolvată prin DNS indică infrastructura Cloudflare, nu serverul real al platformei. În aceste condiții, nu este posibilă identificarea serverului de origine sau a furnizorului de servicii cloud unde este găzduit backend-ul aplicației, ceea ce face imposibilă colaborarea directă cu acesta.

Cu toate acestea, ONJN și-a propus să implementeze prin digitalizare cele mai bune modele de lucru existente, motiv pentru care procedurile de achiziție publică au fost demarate.

Trebuie să se înțeleagă că ONJN nu are un buton de oprire a internetului și nicio altă autoritate într-o piață liberă nu are această competență, așa explicându-se și problema sistemică existentă la nivelul U.E. Așa cum am arătat, pentru prima oară după mulți ani, se fac pași concreți în această direcție. Evident că decalajul este enorm, însă el nu poate fi recuperat în 7 luni, cu resurse limitate, cu o legislație ce a fost nevoie să o modificăm, cu verificări care se fac pentru prima oară după ani de zile și cu o industrie a jocurilor de noroc care, deși reclamă și solicită acțiuni în combaterea pieței negre, prin comparație cu alte industrii care se confruntă cu probleme similare (tutun, alcool), are un grad de implicare extrem de redus.

Ținând cont de acest context, cum estimați că va evolua piața jocurilor de noroc ilegale în 2026?

Evoluția pieței jocurilor de noroc ilegale în 2026 va depinde în mod direct de întărirea legislației și de o cooperare interinstituțională reală, care să permită aplicarea fermă a sancțiunilor împotriva activităților ilegale. Este esențială existența unei autorități de reglementare puternice, reformate și digitalizate, capabile să reacționeze rapid la noile metode utilizate de operatorii ilegali. Nu în ultimul rând, este necesar un cadru legislativ predictibil, care să permită operatorilor autorizați să rămână pe piață și să continue investițiile în zona reglementată.

Cum poate fi îmbunătățită procedura de blocare a site-urilor de jocuri de noroc ilegale? Ce alte instituții ale statului român ar trebui să se implice? Care este responsabilitatea ONJN în tot acest proces?

Experiența europeană arată că blocarea tehnică a unui site este necesară, dar insuficientă în lipsa unor intervenții coordonate care să vizeze infrastructura, promovarea și fluxurile financiare ale operatorilor ilegali. În acest sens, în cursul acestui an, ONJN a inițiat și consolidat mecanisme de cooperare interinstituțională.

În prezent, ONJN are un rol central de coordonare și colaborează activ cu mai multe instituții ale statului. Există o cooperare operațională permanentă cu autoritățile publice (M.A.I., ANCOM).

Un alt pilon esențial este cooperarea cu ANAF, BNR și Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), pentru identificarea și întreruperea fluxurilor de plată care alimentează platformele ilegale.

Responsabilitatea ONJN în acest proces este aceea de autoritate de reglementare și coordonare, care identifică platformele ilegale, inițiază măsurile administrative și penale necesare, facilitează cooperarea interinstituțională și asigură cadrul de monitorizare continuă. Eficiența procedurii de blocare depinde, în final, de acțiunea concertată a tuturor instituțiilor implicate, nu de intervenții punctuale.

Cu toate acestea, cum am arătat, suntem în proces de digitalizare, urmând să implementăm o soluție de tip RPA (Robotic Process Automation), cât și una care să implice un crawler automat.

Nu în ultimul rând, prin procedura de achiziție publică vom asigura un sistem de monitorizare a pieței negre, dar și a tranzacțiilor realizate pe platforme online licențiate sau în locațiile fizice licențiate.

În ce fel poate interveni ONJN la procesatorii de plăți și la marii jucători din sistemul bancar pentru a controla fluxul sau a bloca platformele de jocuri de noroc ilegale? Intenționați să propuneți noi instrumente legislative sau procedurale în această direcție?

La propunerea ONJN, prevederile din Legea nr. 141/2025 au consolidat semnificativ colaborarea dintre ONJN și procesatorii de plăți. Aceștia au acum obligația legală de a bloca tranzacțiile către platformele de jocuri de noroc nelicențiate și de a raporta lunar către ONJN situațiile identificate.

În plus, ONJN se află în discuții active cu Banca Națională a României, pentru sprijin suplimentar în monitorizarea fluxurilor financiare, iar în paralel cooperează cu Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, în vederea identificării tranzacțiilor suspecte asociate platformelor online.

Trebuie menționat că operatorii din piața neagră utilizează mecanisme financiare din ce în ce mai sofisticate, menite să evite controalele. Printre acestea se numără mascarea tranzacțiilor sau folosirea unor structuri de plată care îngreunează identificarea activităților ilegale, inclusiv utilizarea unor coduri comerciale (Merchant Category Code) incorecte, pentru a evita blocajele bancare. Acest fenomen este cunoscut la nivel european și explică de ce intervenția exclusiv financiară este complexă și necesită cooperare interinstituțională și adaptare continuă.

În acest context, ONJN intenționează să vină în perioada următoare cu propuneri legislative concrete, menite să îmbunătățească cadrul procedural existent și să întărească mecanismele de cooperare interinstituțională pentru combaterea pieței negre a jocurilor de noroc.

Ne puteți furniza lista furnizorilor de servicii de internet care au obligația restricționării accesului pe site-urile ilegale, furnizori pe care ONJN i-a notificat în ultimele 6 luni? Vă rugăm să-i numiți pe aceia care au ignorat sau au tratat superficial speța sesizată de dvs.

În ceea ce privește furnizorii de servicii de internet, ONJN colaborează permanent cu ANCOM pentru monitorizarea modului în care sunt respectate obligațiile legale privind restricționarea accesului la site-urile incluse pe lista neagră. Piața serviciilor de internet din România include, pe lângă principalii furnizori naționali – DIGI România, Orange Romania și Vodafone România – un număr semnificativ de furnizori care operează la nivel local, precum și operatori care utilizează tehnologii alternative, inclusiv servicii de internet prin satelit.

Chiar dacă există deja obligația legală ca furnizorii de servicii de internet să implementeze lista cu operatorii din piața neagră din momentul publicării, ONJN a acționat proactiv și a solicitat ANCOM o listă actualizată a tuturor furnizorilor de servicii de internet, inclusiv a celor care operează la nivel local. În baza acestei liste, toți furnizorii identificați au fost notificați din nou, li s-a transmis lista actualizată a site-urilor incluse pe lista neagră și li s-a comunicat explicit că neconformarea atrage aplicarea măsurilor prevăzute de lege. În situația în care, în urma controalelor, vor fi constatate abateri, vor fi dispuse măsurile legale corespunzătoare.

La acest moment, este important de precizat că principalii furnizori de servicii de internet din România s-au conformat în proporție covârșitoare obligațiilor legale. Au fost identificate doar situații punctuale de neconformare, inclusiv cazuri în care accesul a fost posibil prin mecanisme de redirecționare către domenii alternative, situații care sunt monitorizate și corectate.

Totodată, ONJN are în vedere extinderea acțiunilor de control și asupra furnizorilor care oferă servicii prin tehnologii satelitare, precum STARLINK, skyDSL, MEDIA SAT, LAMIT COMPANY, INTERNETCOM, ASTRA2CONECT, ANTENACENTER, TS2SPACE NTMVASAT. Aceștia urmează să fie incluși într-o etapă viitoare a verificărilor, în vederea evaluării gradului de conformare la obligațiile legale privind implementarea listei negre.

În ceea ce privește solicitarea de a nominaliza furnizori care ar fi ignorat sau tratat superficial notificările, ONJN nu poate face publice astfel de informații în absența unor constatări finale și a unor măsuri legale definitive, însă monitorizarea este în desfășurare, iar cadrul legal permite intervenții ferme acolo unde se constată neconformări.

VIDEO: Caracatița pariurilor ilegale

Povestea lui Vasile Banu, veteranul decorat de președinte, spusă chiar de el. Ce își amintește despre cei șase ani din armată și ce arată arhivele militare

Povestea lui Vasile Banu, veteranul decorat de președinte, spusă chiar de el. Ce își amintește despre cei șase ani din armată și ce arată arhivele militare