- De la bijuteria hocheiului românesc la o arenă care cere renaștere: cum arată azi patinoarul „Vákár Lajos”.
- GOLAZO.ro a vizitat bijuteria de altădată din Miercurea Ciuc, un loc uitat azi, pe care se văd urmele trecerii timpului.
În mijlocul orașului Miercurea Ciuc, ascunsă între blocuri și liniștea molcomă a Secuimii, se ridică o clădire masivă, cu ziduri cenușii și acoperiș ruginit.
Este patinoarul „Vákár Lajos”, locul unde s-a scris parte din istoria hocheiului românesc și unde echipa locală, Csíkszereda, și-a croit legenda celor 17 titluri naționale.
Patinoarul „Vákár Lajos” din Miercurea Ciuc, imaginea unui simbol uitat
Construit în 1970 și inaugurat în 1971, patinoarul rămâne simbolul unui oraș care respiră prin hochei, pe alocuri și fotbal, dar și un exemplu dureros despre cum timpul poate să roadă gloria trecutului.
În 1999, patinoarul a primit numele lui Lajos Vákár, pionier al hocheiului ciucan și unul dintre marii promotori ai acestui sport în România.
El a fost jucător, antrenor și mentor, iar arena de gheață pe care o avem astăzi se dorește un omagiu adus muncii sale.
În deceniile ce au urmat numeroase titluri, meciuri de foc și generații întregi de campioni locali au făcut din acest loc „templul hocheiului ciucan”.
Nu întâmplător, în 2007, aici s-au organizat Campionatele Mondiale U20, un moment de vârf pentru arena ciucană.
Realitatea prezentului: între pasiune și uzură
Fotografiile recente surprind un adevăr care nu mai poate fi ignorat: patinoarul arată astăzi obosit, lăsat parcă în voia timpului. Tavanul este pătat, scorojit, cu pete mari de mucegai și structuri metalice ruginite.
Instalațiile electrice și de iluminat par învechite, unele reflectoare fiind vizibil depășite de standardele moderne.
Tribunele alternează între scaune încă funcționale și zone lăsate de izbeliște.
Accesul se face pe uși simple, cu vopsea coșcovită, iar culoarele dau impresia unui spațiu mai degrabă improvizat decât modern.
Exteriorul clădirii este tern, cu acoperișul din tablă ruginită și zidurile crăpate. Vegetația și iarba cresc pe lângă fundația clădirii, semn al lipsei de întreținere.
Pe interior, un banner spune însă tot: „Hajrá, Szereda!” („Hai, Szereda!”). Pasiunea publicului nu a dispărut, chiar dacă infrastructura nu mai ține pasul.
Viața continuă pe gheață
În ciuda uzurii, arena rămâne funcțională. Se joacă meciuri de campionat, Miercurea Ciuc continuă să fie una dintre cele mai puternice echipe din ligă, iar suporterii vin, așa cum au făcut-o de zeci de ani.
S-a oprit la 17 titluri, departe de Steaua, 40, depășită in ultimii ani de Corona Brașov și ACSH Gheorghieni, noua forță națională.
Patinoarul se închiriază și pentru patinaj public, evenimente sau antrenamente, iar periodic au loc și manifestări speciale: de la disco pe gheață, la competiții pentru juniori.
Recent, „Vákár Lajos” a vibrat din nou, când Ciucul a spulberat Sportul Studențesc cu 27-0, demonstrând că, deși bătrână, arena încă respiră hochei.
Renovare sau uitare?
De-a lungul timpului, autoritățile au discutat despre modernizarea patinoarului. În documentele urbanistice, zona apare ca punct de interes central.
De asemenea, s-au vehiculat idei de finanțare externă, inclusiv sprijin din Ungaria, așa cum s-a întâmplat cu alte locații sportive din regiune (Gheorgheni, Sfântu Gheorghe).
Cu toate acestea, la finalul lui 2025, nu există un plan clar și aprobat pentru renovarea completă a arenei. Se fac lucrări punctuale de întreținere, dar arena are nevoie de o intervenție majoră: refacerea acoperișului, modernizarea instalațiilor de răcire și iluminat, consolidarea structurii și adaptarea la standarde europene.
Până atunci, „Vákár Lajos” rămâne prins între trecutul glorios și un viitor incert. Astăzi însă, arena arată semnele necruțătoare ale timpului.
În lipsa unei modernizări, riscă să devină mai mult un muzeu al amintirilor decât un templu al performanței.