- E periculos să faci sport? Ce trebuie să eviți? E normal să-ți scârțâie genunchii uneori? Ce înseamnă o proteză de șold? Cât durează recuperarea?
- Dr. Vlad Predescu, ortoped de top, explică în detaliu, dărâmă mituri și lansează provocări
- #SănătosAcasă este un proiect de interviuri video scurte, realizat de GOLAZO.ro în parteneriat cu Rețeaua Regina Maria, care își propune să informeze bărbații activi – în special fanii sportului – despre cele mai frecvente probleme de sănătate cu care se confruntă și despre cum pot fi prevenite sau tratate corect.
- Jurnalista Adriana Nedelea va sta față în față cu medici de top pentru a demonta mituri, a explica simptome ignorate prea des de bărbați și a oferi soluții concrete, de la prevenție inteligentă până la tratament personalizat.
“Am probleme la genunchi …”. Vă sună cunoscut?
Haideți să aflăm de la un medic ortoped cum să fim sănătoși prin sport și printr-o bună informare.
Jurnalista Adriana Nedelea a discutat cu Vlad Predescu, doctor în științe medicale și șef al secției de Ortopedie la Ponderas Academic Hospital, parte din rețeaua Regina Maria.
Domnule doctor, ce să facă bărbații care sunt trecuți poate de 35-40 de ani ca să-și protejeze oasele, articulațiile, să n-ajungă mai târziu să aibă probleme de sănătate sau chiar la operații?
Controlul greutății și să evităm obezitatea excesivă. Apoi, să ne păstrăm un stil de viață activ, să facem sport. Din punctul meu de vedere, sportul în aer liber ar fi minunat, fiindcă îți ajută nu numai corpul, dar și mintea. Sportul să fie constant, nu varianta aceasta kamikaze în care nu facem nimic jumătate de an sau o lună și apoi ne aruncăm într-o zi și încercăm să recuperăm totul. Dacă apar niște articulații care sunt dureroase o perioadă lungă de timp, evident că un examen ortopedic este de dorit.
Ce sporturi le-ați recomanda bărbaților care nu sunt sportivi? Ce ar fi recomandat să facă pentru a-și proteja sănătatea?
Le-aș recomanda să meargă în general pe sporturile fără impact mare. Merge foarte bine bicicleta, înotul, un tenis ușor, un ping-pong, poate să facă sală și aici să-și dezvolte toate grupele musculare, inclusiv exerciții cu greutăți medii. Desigur, de îndată ce lucrurile evoluează favorabil și își doresc sporturi de contact, este evident că e o soluție foarte bună să se ducă și către toate sporturile cu mingea. Eu aș spune, simplu, că mișcarea e importantă. Fă-o cum ți-o dorești, fii activ, păstrează un tonus muscular bun și în felul ăsta stai departe de orice doctor.
Și o greutate corporală …
Decentă.
Ce probleme apar la bărbați după 40 de ani
Probleme la genunchi reclamă cei care au făcut sport în principal sau nu neapărat?
Leziunile, rupturile de menisc, rupturile ale ligamentelor sunt la ora actuală patologia des întâlnită în adolescență sau în tinerețe la cei care fac sport de performanță. Dacă ne uităm pentru grupa a doua de vârstă, să ne ducem așa undeva în jurul vârstei de 40 de ani, aici durerile de genunchi sunt dureri cronice. Sporturile cu mingea, fotbal, handbal, baschet, toate aceste sporturi necesită o anumită conformație a scheletului osos și majoritatea fotbaliștilor buni au un pic picioarele deformate sub forma unor mici paranteze. Noi spunem “genunchi de fotbaliști”, unii spun “genunchi de călăreți”. Această malformație, Varus se numește din punct de vedere medical, nu este chiar o malformație, este o aliniere extrem de benefică pentru stabilitate, pentru dribling, pentru viteză. De aceea toți care sunt buni la aceste sporturi au acești genunchi. Dar pe de altă parte, acești genunchi devin extrem de dăunători după 40 de ani, pentru că fiind un pic greșit aliniați, au o presiune crescută pe partea din interior și încet-încet începe să se dezvolte artroza. Artroza însemnând, practic, măcinarea lentă și ireversibilă a cartilajului articular, care duce, în final, la durere, la umflarea articulației, la pierderea mobilității și la accentuarea acestei deformări.
Ce vârste au cei care vin la dumneavoastră în cabinet? Sunt mai tineri față de acum 5-10 ani?
La ora actuală, toți cei care sunt tineri - prin creșterea foarte multă a calității actului medical și a medicinei sportive, aș spune că sunt mult mai bine investigați și urmăriți acum față de acum 15-20 de ani. Aș spune că acum abundă foarte mult “tinerii” de 40-50 de ani, care sunt din ce în ce mai activi și care doresc foarte mult să-și prelungească activitatea sportivă, ceea ce este și normal, pentru că suntem cu toții de acord că vrem să trăim și trăim mai sănătos, trăim mai mult și vrem să trăim și mai bine. Unul dintre modurile de a trăi mult mai bine este legat de activitatea sportivă, care nu înseamnă numai sănătatea corpului, înseamnă și a capului.
Când e periculos? Sau când anume e important să știi să o iei mai ușor sau să te mai oprești?
Când vezi că după antrenament ai dureri intense la nivelul articulației și aceste dureri persistă mai mult de câteva ore, persistă câteva zile. Când vezi că articulația are tendința să se blocheze, să devină extrem de dureroasă, să îți pierzi mobilitatea. Acestea sunt niște semnale de alarmă că faci prea mult și articulația ta sau sistemul tău osos nu este suficient de bine pregătit pentru acel tip de sport. Și atunci e bine să te gândești: oare am ales sportul greșit sau încă nu sunt pregătit și vreau prea mult de la mine într-un timp foarte scurt?
O să vă întreb pe șleau, când faci genuflexiuni e normal să scarțâie genunchiul?
Da, la unii scârțâie genunchiul. Scârțâitul, pocnitul, trosnitul unei articulații, dacă nu este însoțit de durere, de blocaje, de umflare a articulației, noi nu-l considerăm patologic. Și există persoane cărora, într-adevăr, le scârție genunchiul destul de tare.
Ce ar trebui să simți la nivelul genunchiului ca să înțelegi că e o problemă?
Păi în primul rând ar trebui să simți poate instabilitatea. Există pacienți cărora le scapă genunchiul atunci când fac mișcări de pivotare, de răsucire, de schimbare bruscă de direcție și de regulă acest lucru trădează o ruptură a ligamentului încrucișat anterior. Ruptură care trebuie tratată și pe care noi o reconstruim după tehnici moderne de reconstrucție, operația fiind cunoscută sub numele de ligamentoplastie. Există blocaje ale articulației genunchiului și aici ne putem gândi la o ruptură de menisc. (...) Dar nu orice menisc rupt trebuie operat și la ora actuală chirurgia meniscului s-a dus foarte mult în salvarea meniscului și nu în scoaterea acestuia.
Sunt bărbați care s-ar putea teme de operații, de intervențiile chirurgicale și ar putea spune „dacă mă operez n-o să mai fiu ca înainte”.
Cu un program de recuperare foarte bun și cu o motivație foarte bună vor trece peste treaba aceasta, peste acest handicap. La ora actuală marea majoritate a intervenților chirurgicale se desfășoară minim invaziv, se desfășoară cu ajutorul camerei de luat vederi și a artroscopului, probabil că toată lumea a auzit de chirurgia artroscopică, astfel încât lucrurile nu mai sunt atât de dramatice. Pe de altă parte, există programul de recuperare și de foarte multe ori întâlnim pacienți care spun „dom’le, mie nu mi-e frică de operație cât mi-e frică de recuperare”. Uneori recuperarea este lungă și este vorba nu numai de o recuperare fizică, dar este și o recuperare psihologică, pentru că odată ce ți-ai rupt un ligament și muncești și vezi cât de mult timp îți ia până când revii la nivelul de activitate sportivă anterior rupturii, rămâi așa cu o mică teamă. Și dacă rămâi cu o mică teamă există posibilitatea să nu mai ai același randament sportiv. Statistica spune că 8 din 10 sportivi de înaltă performanță, deci nu vorbim de sportivul ocazional!, se reîntorc la nivelul de activitate dinaintea rupturii. Doi, deși sunt operați corect, deși s-au recuperat, rămân cu o mică traumă psihică și nu mai pot să atingă nivelul de performanță anterior rupturii. Intervine teama.
Proteza de șold - detalii despre operația lui Mircea Lucescu
L-ați operat pe Mircea Lucescu, protezare de șold, și o să vreau să ne dați un pic detalii din interior. Ce ați văzut dumneavoastră, ce ați trăit și noi nu știm?
Destul de greu, pentru că există și un pic de confidențialitate …
Ceea ce puteți spune.
Sigur că în primul rând am avut mari emoții, orice bărbat a crescut cu Mircea Lucescu și orice bărbat îl respectă nu numai pentru profesionalismul lui, dar și pentru integritatea lui morală, astfel încât nu pot să vă ascund că am avut mari emoții. Primele emoții au fost când l-am cunoscut în cabinet. După ce ne-am împrietenit chiar l-am provocat și i-am spus că nu se va opera în România și el a fost foarte surprins și a zis că de ce spun asta? Păi, zic, toată lumea o să sară să-ți ofere o soluție mai bună în ghilimele decât cea românească. Spre surprinderea mea a avut încredere foarte mare în comunitatea medicală românească și a decis să se opereze în România. Ceea ce, spunem noi, este onorant pentru noi. Intervenția a constat într-o protezare a șoldului, domnul Lucescu avea coxartroză, adică o uzură a articulației șoldului. Probabil de la foarte mult stat în picioare, alergat … O viață întreagă pe teren, iar asta a dus la dureri de șold și pierderea mobilității. Și am ales o intervenție chirurgicală de protezare printr-un abord minim invaziv, un abord anterior care permite o recuperare foarte rapidă. Rapid înseamnă că în ziua operației poți să faci deja primii pași, iar a doua zi începi să te deplasezi singur cu două cârje sau cu un cadru. Depinde de tonusul muscular. Și l-ați văzut că, fiind foarte disciplinat, urmând toate indicațiile de recuperare, dânsul undeva pe la 3-4 săptămâni deja a apărut pe teren. Sigur că chirurgia șoldului, pe de altă parte, a avansat foarte mult și toate aceste tehnici minim invazive permit o recuperare mult mai rapidă a pacientului.
Deci se poate și în România?
Se poate. Se poate și în România și sunt mândru că fac parte dintr-o comunitate medicală care a devenit din ce în ce mai bună și recunoscută pe plan național și mondial.
Dr. Vlad Predescu, detalii despre proteza de genunchi
Ce să știe bărbații în așa fel încât să nu se sperie, să fie informați? Ce înseamnă protezare de șold? Ce înseamnă protezare de genunchi? Și când se ajunge aici?
Putem să ilustrăm cum arată. Aici este un model de șold. Vedeți, acesta este capul femural, colul și femurul. Și vedem această articulație, este o articulație sferică, ca o bilă într-o cupă. Așa funcționează articulația șoldului. Protezarea propriu-zisă presupune înlocuirea acestei articulații cu o piesă metalică. Vedeți, de fapt este o piesă cu ceramică. O cupă care intră în bazin și se fixează, apoi o tijă specială care intră în femur și o bilă … Mulți bărbați spun „a, păi asta e ca un pivot de mașină”. Și acest pivot înlocuiește practic activitatea articulației coxofemurale. Ce e important? Important este că, prin aceste tehnici de chirurgie minim invazivă, viața după protezare tinde să devină normală. Și noi ne luptăm și din punct de vedere sportiv. De foarte multe ori le spun pacienților că multe din sporturile pe care le făceam anterior pot să le facă sigur. Chirurgia genunchiului e un pic mai pretențioasă, protezele de genunchi sunt un pic mai pretențioase. Dacă vreți să vedem o proteză de genunchi. Principiul este să se intervină în articulația genunchiului. Acel cartilaj care este stricat este curățat așa cum ai curăța un măr de coajă. După care se efectuează niște tranșe osoase și vii cu o componentă metalică, care se pune cu ciment. Una pe femur, alta pe tibie. Iar între cele două piese este acest cartilaj articular care este echivalent cu cartilajul uman, cu meniscurile, cu ligamentele din centrul genunchiului. După ambele intervenții, a doua zi se merge, sau chiar în ziua operației se merge, se calcă pe picior și începe programul de recuperare.
În cât timp se poate recupera un bărbat care a făcut protezare de șold sau de genunchi și care să spunem că n-a fost tocmai sportiv de-a lungul vieții?
Pentru activități ușoare m-aș duce undeva în zona de 4-5 săptămâni. Pentru activități și sporturi de impact m-aș duce undeva la 6-8 săptămâni. Dar depinde foarte mult și de tonusul lui, depinde de cât este de motivat și de ambițios. Și depinde un pic și de pragul de durere. Știți că uneori bărbații sunt mai sensibili și au tendința să exacerbeze durerea.