Publicat:
26.05.2026, ora 12:13
Actualizat: 26.05.2026, ora 12:13
- Timp de ani de zile, Rafael Nadal a evitat să-și arate piciorul desculț în public pentru a nu atrage atenția asupra gravității deformării sale.
- Ibericul a făcut-o acum, în documentarul „Rafa”, care va fi lansat pe Netflix, pe 29 mai.
Nadal (39 de ani) s-a confruntat cu dureri extreme de-a lungul carierei, însă a reușit să intre în istorie cu 22 de titluri de Grand Slam.
Imagine șocantă cu piciorul lui Rafael Nadal
Într-un moment din sezonul 2024, Rafa și-a scos pantofii pentru a primi un masaj. Carlos Moya, antrenorul său, îl întreabă: „Ai un extraterestru acolo?”.
Nadal își scoate șoseta, iar fizioterapeutul său atinge umflătura uriașă de pe partea superioară a piciorului stâng și glumește: „E moale”.
Chinul lui Rafa a început în toamna anului 2005, când acesta câștiga turneul Masters de la Madrid, după o revenire incredibilă în meciul finala cu Ivan Ljubicic (3-6, 2-6, 6-3, 6-4, 7-6). Avea doar 19 ani.
În timpul partidei, spaniolul a observat ceva neobișnuit la piciorul său stâng: „Nu i-am dat prea mare importanță și m-am gândit că poate va trece în câteva zile. Dar am mers la spitalul din Shanghai, mi-au făcut un RMN și mi-au spus: «Ai o fractură de scafoid»”.
Nadal era convins că piciorul său își va reveni la starea inițială în câteva săptămâni, însă nu era deloc așa. Piciorul său avea o problemă de mulți ani, scrie claytennis.com.
Ne-am dat seama că era vorba de o afecțiune cronică a osului scafoid. Este o afecțiune extrem de rară. Am adunat toată literatura de specialitate din lume pe această temă și, în toate studiile de caz, nu am găsit niciun singur caz al unui sportiv de elită. Ángel Ruiz-Cotorro, doctorul lui Rafael Nadal
Familia Nadal a luat apoi legătura cu dr. Ernesto Maceira, un specialist în afecțiunea de care suferea jucătorul, cunoscută sub numele de sindromul Müller-Weiss. Acesta le-a spus că cea mai înțeleaptă decizie era să se recurgă la operație.
„A fost necesar să se secționeze oasele și să se modifice poziția piciorului. Medicul mi-a spus: «S-ar putea să nu mai joci niciodată tenis la nivel profesionist de înaltă performanță».
În acel moment, lumea mea se prăbușea. Eram devastat, dar tatăl meu este o persoană foarte pozitivă și, când plângeam, venea adesea să mă consoleze”, povestește Nadal.
Medicii au ajuns la concluzia că cea mai bună soluție pentru Rafa era să încerce tălpi ortopedice personalizate pentru a-i îmbunătăți susținerea piciorului.
„Mă mai durea, dar era o durere pe care o puteam suporta. Durerea nu a dispărut niciodată, dar o puteam tolera.
Genunchiul meu era complet distrus. Tendonul avea o ruptură. Faptul că am jucat cu o talonetă pe tot parcursul carierei mi-a afectat structura întregului corp.
Pentru mine, tenisul a devenit o cursă contracronometru. Aveam mereu acea îndoială în minte: cât timp voi mai putea rezista cu piciorul ăsta.
Mă gândeam mereu: «Poate că acesta e ultimul an, așa că nu am timp să mă opresc. Trebuie să merg până la limita absolută până la sfârșit»”.
De-a lungul carierei mele, a trebuit să iau decizii legate de sănătatea mea în momente în care te afli chiar la limita dintre ce e bine și ce e rău. Granița e subțire, dar dacă n-aș fi explorat-o, poate că aș fi avut cu 10 titluri de Grand Slam mai puțin. Nu vorbesc de unul sau două, ci de poate 12. Rafael Nadal
Ce este sindromul Müller-Weiss
Sindromul Müller-Weiss, o boală degenerativă care se manifestă prin displazia scafoidului, deformarea unuia dintre cele șapte oase ale labei piciorului. Simptomele o fac atât de dificil de diagnosticat încât este una din cele mai rare.
Această boală determină o insuficiență a irigării sanguine a osului navicular din picior, ceea ce duce, în timp, la deformarea și degradarea acestuia.
Fiecare oprire bruscă, fiecare alunecare pe linia de fund și meciurile de cinci seturi disputate de Nadal au exercitat o presiune imensă direct asupra unui picior cu structura deja compromisă.
Pentru a face față efortului, echipa sa medicală a recurs în mare măsură la doze extreme de antiinflamatoare, o abordare atât de agresivă încât i-a provocat lui Nadal două perforații intestinale diferite.
Când pastilele nu au mai fost suficiente, Nadal și medicul său au recurs la soluții extreme. În timpul parcursului său istoric către al 14-lea titlu de la Roland Garros în 2022, Nadal a jucat cu un picior complet amorțit.
În documentar, Nadal recunoaște că problemele nu se opreau atunci când părăsea terenul. Au existat nenumărate nopți în care durerea pulsatilă din picior era atât de intensă încât nu putea dormi nici măcar un minut.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
