Publicat:
07.05.2026, ora 21:09
Actualizat: 07.05.2026, ora 21:54
- La 40 de ani de la finala de la Sevilla, câștigată de Steaua în fața Barcelonei la loviturile de departajare, GOLAZO.ro rememorează atmosfera din avionul cu care campionii Europei s-au întors în țară.
Episodul a fost surprins în reportajul publicat de „Sportul” pe 10 mai 1986, sub semnătura lui Mircea M. Ionescu, intitulat „La 11.000 de metri altitudine. Zborul de aur al Campionilor Europeni”.
Victor Pițurcă, în avionul care a adus CCE la București: „Regret că n-am înscris. Se putea termina meciul atunci”
În acel avion, încă plin de adrenalină, oboseală și nevoia de a înțelege dimensiunea performanței ce tocmai fusese realizată, una dintre discuțiile care au rămas în memorie îi are în prim-plan pe Victor Pițurcă și Helmut Duckadam, portarul devenit legendar prin cele patru penalty-uri din patru apărate pe 7 mai 1986.
Atacantul Stelei era fericit, dar nu putea să uite că a avut o ocazie mare de a deschide scorul, când a scăpat singur cu portarul Urruti, dar Alesanco l-a deposedat din spate.
„V-am spus că pentru ei meciul va fi mai greu! Regret că n-am înscris în repriza secundă. Se putea termina meciul atunci. Alesanco mi-a scos mingea incredibil!…”, spunea Pițurcă, încă măcinat de acea fază.
Helmuth Duckadam, către Pițurcă: „Dacă marcai tu atunci, eu ce mai făceam?!”
Replica eroului Helmut Duckadam a schimbat imediat tonul discuției din avion.
„Dacă marcai tu atunci, eu ce mai făceam?!”, a glumit Duckadam.
„Lasă, Pițule, că așa a fost mai spectaculos, mai cu suspans, cum văd că scriu spaniolii. Și, cu cât a fost mai greu, cu atât e mai frumos acum, la întoarcerea acasă... Ce trebuie să fie acasă, ce bucurie!... Cred că a fost un veritabil Revelion în România!”, iar ochii falnicului portar erau plini de lacrimi. Lacrimi de fericire, nota autorul reportajului.
Helmut Duckadam a decedat pe 2 decembrie 2024, la vârsta de 65 de ani.
Victor Pițurcă visează ratarea din finala cu Barcelona
Victor Pițurcă își amintește și astăzi, la patru decenii de la finala de la Sevilla, de acea ocazie uriașă ratată în repriza secundă, la 0-0, care ar fi putut schimba scenariul finalei.
Boloni a trimis o pasă lungă de la mijlocul terenului în spatele apărării Barcelonei, Pițurcă i-a luat fața lui Alesanco, a intrat în careu, dar n-a apucat să tragă la poartă.
„Am avut o ocazie mare-mare, care nu se vede foarte bine în meci, fiindcă nu se reiau fazele cum se face acum. A fost o fază în care puteam să marchez sau măcar să fi ajuns să finalizez, să trag la poartă”, spune Pițurcă pentru gsp.ro.
„N-am protejat mingea”
Atacantul Stelei descrie apoi în detaliu faza, așa cum i-a rămas în memorie după ani și ani de analiză interioară.
„M-am demarcat fals, cum făceam de obicei. Era Alesanco în spatele meu. Am venit la primit și Loți știa ce trebuie să facă. Mi-a dat-o pe poziție viitoare, am plecat, deja intrasem în careu. Mi-am zis că Alesanco nu mai are cum să mă ajungă. Și asta m-a făcut să mă pregătesc prea mult să șutez, dar cu o mișcare largă.”
Finalul acțiunii a fost însă decis de un detaliu de viteză și de poziționare:
„N-am protejat, fiindcă dacă îl simțeam, protejam mingea. Mai preluam o dată și îl executam pe Urruti. Dar m-a ajuns și mi-a suflat mingea. Ăsta a fost marele meu of. Că am avut câteva finale și n-am marcat. Asta a fost”.
VIDEO. Rezumatul finalei CCE 1986 Steaua - Barcelona și ocazia lui Pițurcă
Emerich Jenei: „Suntem campionii Europei?! Încă nu-mi vine să cred”
Așa cum consemnează reportajul „Sportul” din 10 mai 1986, semnat de Mircea M. Ionescu, atmosfera din avion continuă cu reacțiile lui Emerich Jenei, Gabi Balint și ale celorlalți componenți ai Stelei, fiecare încercând să pună în cuvinte momentul istoric trăit la Sevilla.
„«Suntem campionii Europei?!», mă întreabă în continuare Emerich Jenei. «Încă nu-mi vine să cred, deși nu m-am îndoit o clipă că vom învinge Barcelona la ea acasă!».
Balint gândește cu voce tare: «S-au calificat la penalty-uri, norocos, cu Göteborgul, nu puteau să repete «varianta». Am avut impresia că, de prin minutul 65, au început să tragă de timp cu gândul la... penalty-uri!».
«Și penalty-ul tău, Gabi?!»
«Știam că trebuie să înscriu. Faptul că marcase Marius (n.r. Lăcătuș) și că ratase Alonso m-a încurajat. Nu mi-a fost teamă că voi rata».
Primul care a ratat a fost Majearu: «Am fost obosit! -explică el. Am alergat foarte mult în timpul celor 120 de minute și eram epuizat înaintea penalty-ului.
Am tras slab. Of, ce bine că am câștigat, altfel ar fi fost cel mai negru meci din viața mea. Așa, însă, devine cel mai frumos, un joc pe care nimeni nu îl poate uita!».
«Mai ales că ai jucat și foarte bine», îi spune Puiu Iordănescu, „mutarea-surpriză” care i-a uimit pe toți. Dalglish a câștigat campionatul englez la 35 de ani, ca antrenor-jucător, Puiu Iordănescu a cucerit cu Steaua Cupa Campionilor Europeni la 36 de ani, ca antrenor-jucător...
În avion e un veritabil „serial” cu Cupa cea mare. Fiecare se fotografiază cu ea. Stoica are un moment de tristețe: «Dacă aș fi jucat și eu!...».
«Ai să joci finala Cupei Intercontinentale, la Tokio!», îl îmbărbătează Bumbescu.
Ion Alexandrescu a și început să facă fel și fel de calcule de viitor: «Cupa Campionilor Europeni a fost un obiectiv realizat, urmează o altă misiune!».
Bölöni se interesează de etapele de campionat. Tinerii Belodedici, Stângaciu, Weisenbacher și Pistol răsfoiesc ziarele spaniole:
«Uite ce scriu, că le-am stricat banchetul! Dacă s-au grăbit!...», le zice Pistol.
Lângă el, Bălan replică: «În joc nu erau parcă prea grăbiți!».
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
