Publicat:
07.10.2025, ora 16:25
Actualizat: 07.10.2025, ora 16:25
- Andrei Vochin este consilierul președintelui Răzvan Burleanu din 2014, de când echipa acestuia a câștigat alegerile la FRF.
- În această calitate a participat la structurarea și punerea în aplicare a normei care obligă cluburile să folosească un jucător sub 21 de ani pe întreaga durată a partidei.
Au trecut aproape 10 ani de la adoptarea Regulii U21, dar contestatarii sunt la fel de vocali ca-n prima zi. De ce, ne explică chiar Andrei Vochin.
„Vrei calitate de la jucătorii tineri? Mai muncește și tu la club cu ei!”, spune Vochin, demontând totodată mitul potrivit căruia „underii” ar dispărea după ce depășesc limita de vârstă.
Andrei Vochin: „Cum e Angelescu contra regulii U21 dacă Șucu, atunci când a preluat pachetul majoritar, a declarat că e pentru?!”
Statistica pe 5 ani, între 2019 și 2024 arată că două treimi dintre jucătorii promovați de legea U21 continuă să joace în campionatul intern.
Andrei, s-au întețit din nou protestele împotriva regulii U21. Victor Angelescu, președintele Rapidului, apoi Andrea Mandorlini de la CFR. Gigi Becali e omniprezent, ca de obicei, în fruntea răsculaților. Ce se întâmplă, dincolo de faptul că oricum regula a fost contestată de când a fost pusă în aplicare?
Ce să se întâmple, 2025 este anul când se face schimbul de generații. Cei care au îndeplinit până acum criteriul U21 trebuie înlocuiți. Și pentru că destui pe la cluburi nu sunt pregătiți, se confruntă cu necazul și devin vocali. Aversiunea față de regulă este întotdeauna mai vizibilă în primul an când se face schimbul. Așa s-a întâmplat și în 2021, și în 2023, de fiecare dată e un început de revoltă.
Au fost odată Dan Petrescu și protejatul lui, Fică
S-o luăm cu începutul. Cum s-a născut ideea regulii jucătorului sub 21 de ani? Regulă care, atunci când a fost aplicată prima oară, stipula prezența a doi jucători U21 în primul 11, dar nu pe parcursul întregului meci. Așa a fost posibil ca Dan Petrescu să îl înlocuiască pe Fică după câteva zeci de secunde.
Legea a intrat în vigoare în sezonul 2016-2017, dar primele discuții cu președintele (n. red., Răzvan Burleanu) și cu un colectiv restrâns le-am avut din 2015. O dată pusă la punct, legea a fost votată în Comitetul Executiv. Ideea de la care plecam era că aveam un deficit mare de jucători tineri în campionatul României.
Țin minte, nu trebuia să fii federal sau statistician ca să observi.
Strategia noastră era că cel puțin 90% dintre măsuri erau luate pentru copii și juniori. La nivel de competiții, de pregătire a antrenorilor, de creșterea și clasificarea academiilor. Deci pe toate palierele tot ce se întâmpla era pentru copii și juniori.
Era ca la greva laptelui din anii 20-30 în America
Bun. Și, practic, cum voiați să însănătoșiți fenomenul?
Noi veneam și schimbam multe lucruri, dar dacă nu exista o piață de desfacere pentru acești copii, toți cei care erau dispuși să investească pățeau precum cei cu greva laptelui din America anilor ‘20-’30. Produceau lapte și îl aruncau pentru că nu aveau cui să-l vândă.
Și schimbarea de optică nu se putea face decât impunând o astfel de regulă? Asta acuză adversarii regulii.
Când ne-am gândit la o piață de desfacere pentru tinerii jucători, nu asta a fost prima idee care a fost pusă pe masă.
Dar care?
Prima a fost înființarea sau mai bine zis reînființarea unui campionat de tineret-speranțe. Dar care să se dispute așa cum trebuie, în deschiderea jocului echipelor mari. De exemplu, să închirieze FCSB Arena Națională nu 3 sau 4 ore, ci 5 sau 6, să joace și copiii acolo. Ei, în momentul în care am pus pe masă ideea, cei de la Liga 1 au sărit că nu se poate, domnule, așa ceva, că ar fi niște costuri imense, nu ne putem permite, n-avem bani. Și a căzut.
Andrei Vochin: „Noi, 10% din 30 de milioane. Ei, 200.000!”
A mai fost o altă propunere?
Da. A doua propunere a fost ca din drepturile TV 10%, la o sumă rotundă să zicem de 30 de milioane în total, 3 milioane să îi iei și să îi pui într-un coș din care se vor aproviziona numai cei care folosesc regula. Nici asta nu le-a convenit, nu au acceptat-o. Ei au propus o sumă derizorie, ceva de genul 200.000 de euro pe tot campionatul. Nu am cedat. Noi am susținut că 10% din drepturile TV, nu mai puțin, reprezenta o miză.
Ești sigur că propunerea lor nu era bună?
Păi, ca dovadă că nu o accesa nimeni, adică nu promova jucători tineri pentru un total de premiere de 200.000 pe tot campionatul la toate echipele este că acum când am adoptat regula 5+6 (5 jucători români, 6 străini), cu premiere de 100.000 de euro de echipă, la finalul campionatului trecut numai 5 echipe din cele 16 au respectat regula. Prin urmare, 11 echipe au considerat că 100.000 de euro nu îi interesează.
Cum să fie tocmai Rapid contra regulii?
Cum urma să schimbe strategia aplicarea regulii U21?
Finalitatea erau cotele de jucători sub vârstă, U 21 la Liga 1, dar acesta este doar vârful aisbergului, cote de jucători under sunt și la Liga 2 sau 3. Cei de la ligile inferioare înțeleg mai bine necesitatea unei astfel de legi. Apropo. Pentru ei este un avantaj, mai mult de jumătate din Liga 1 se aprovizionează cu jucători de acolo, iar asta a însemnat pentru cei din Liga 2 și 3 posibilitatea autofinanțării.
Deci problema este la echipele din prima ligă.
Nu la toate, mai mult de jumătate dintre ele sunt pentru. Uite de exemplu Rapid.
Rapid?
Da, pentru că tot a ieșit președintele Victor Angelescu cu o declarație împotriva regulii. Declarația lui se bate cap în cap cu aceea a lui Dan Șucu din 2023, când după a nu știu câta revoltă a lui Gigi (n. red., Becali) a spus că nu patronul FCSB face regulile cum vrea el și că Rapidul este clar pentru regula U21.
UE și discriminarea pozitivă
Ai spus că ați votat legea U21 în Comitetul Executiv al FRF. A făcut unanimitate? E o tradiție mai nouă la FRF unanimitatea.
Nu, bineînțeles că nu a făcut unanimitate. Unul care nu înțelegea sau nu voia să înțeleagă era Marcel Pușcaș. Bine, el o făcea pentru că în general se comporta ca și cum ar fi fost opoziția din interiorul federației. Orice voiai să faci el venea și se opunea.
Există vreo lege la nivel național sau al Uniunii Europene care să interzică Legea U21 pe motiv că ar fi discriminatorie sau ar limita dreptul la muncă?
Nu există așa ceva. Păi, ne-au și dat în judecată pentru chestia asta și au pierdut la toate acțiunile. Unul dintre cei care s-au opus aplicării regulii era Prunea, președinte la Iași în perioada aceea. Revin la ce m-ai întrebat. Legea U21 nu doar că nu încalcă nicio lege, ci chiar există niște reglementări favorabile ale Comisiei Europene care consideră că este un caz de discriminare pozitivă.
Așa, dar nu e tot discriminare?
Asta înseamnă că dacă un stat membru vrea să dezvolte așa ceva, nu este doar acceptat, ci este chiar încurajat. Toate sentințele care s-au dat în procese ne-au fost favorabile pentru că UE acceptă acceptă astfel de excepții care sunt considerate discriminări pozitive. Cu ocazia stingerii proceselor au încetat și majoritatea protestelor
Factorul Burleanu
Cum a trecut legea la vot în CEx?
E o poveste aici. Burleanu s-a ținut tare. Cam pe atunci, se supunea la vot și aprobarea numirii lui Daum. Tot Prunea era cel care făcea tămbălău pe acolo, adică vi-l aprobăm pe Daum, dar renunțați la regulă. Burleanu a spus nu, pentru că regula este o problemă de dezvoltare pentru copii și juniori. Nu renunțăm la regulă, cu riscul să nu-l aprobați pe Daum. Votul a fost strâns, dar a trecut. În cazul lui Daum a fost vorba de 1 sau 2 voturi.
Contestatarii, inclusiv unii colegi din presă spun că lipsesc rezultatele concrete. Vârfurile promovate la prima reprezentativă.
Afirmație falsă. Îți dau mai multe exemple.
17 din 25 au fost de la naționala de tineret
Te rog!
Și datorită regulii U21 (nu poate o regulă singură să fie decisivă, e vorba de un efort comun) naționala sub 21 de ani a participat la 4 turnee finale. Asta în condițiile în care în toată istoria ei de până atunci mai aveam o singură calificare a Euro U21, în 1998, când o califica Pițurcă la ediția disputată la București.
Alt exemplu ar fi naționala U19, care datorită cotei la liga 2 s-a calificat la două turnee finale ale Euro U19. Și fără greșeala aceea a lui Moruțan probabil că mergeam la 3. Apropo, Ucraina care ne-a bătut cum ne-a bătut atunci a câștigat Euro, apoi a ajuns campioană mondială la U19.
Insist. Obiecțiile sunt legate de naționala mare, unde nu ar ajunge jucători promovați de regula U21.
În lotul de la Euro 2024, 17 jucători din cei 25 au avut în spate cel puțin un turneu final disputat la categoriile de vârstă amintite. Printre ei Ianis Hagi, Pușcaș, Coman, Man, Drăgușin, Rațiu la turneul final cu Mutu antrenor, Marius Marin, Olaru, Șut, Rus, Mihăilă, Cicâldău. Deci 70% dintre jucătorii din lotul naționalei la Euro 2024 au avut în spate măcar un turneu final de tineret.
Andrei Vochin: „Vor sistem de premiere? Nu mai puțin de 10% din drepturile TV!”
Adversarii regulii susțin că jucătorul tânăr care are valoare se promovează singur, nu e nevoie de o lege care să-l ajute.
Ei, bine, din analiza pe care am făcut-o până la data aplicării legii U21 doar două echipe respectau regula din proprie inițiativă. Farul și Universitatea Craiova. Ajunseseră selecționerii de la U21 să se roage de antrenori să îi mai bage și pe tineri să joace, ca să aibă un lot cât de cât competitiv. Degeaba spun acum că dacă erau buni jucau și fără regulă.
E intangibilă regula U21?
Lucrurile sunt în continuare perfectibile. Eu spun că dacă ei se strâng și vin cu o propunere care să fie rezonabilă, cu o sumă semnificativă, deci nu mai puțin de 10% din drepturile TV, se poate face o schimbare în lege. Dar e clar că echipele mici, care au interes să vândă jucători, ar fi mai interesate.
Ce nu au cei care se opun constant acestei legi?
Nu au viziune. Îți mai dau un exemplu, am făcut o analiză pe o perioadă de 5 ani. Din 2019 până în 2024. Ei, în perioada asta cluburile din România au vândut jucători în valoare cumulată de 140 de milioane de euro.
E ceva.
Din această sumă, 61,8% o reprezintă vânzări de jucători sub 23 de ani. Așadar miza pe care nu o înțeleg conducătorii este aceea de sustenabilitate a propriilor cluburi. De vreme ce 62% din sumele de transfer le iei pe jucători tineri, de ce nu ai interesul să îi promovezi?
Andrei Vochin: „Singura cale pentru România este să crească jucători și să-i vândă”
Și ajungi din nou la revolta președintelui Rapidului, Victor Angelescu.
Păi, prima mișcare pe piață pe care a făcut-o Rapid la venirea lui Dan Șucu ca acționar majoritar a fost aceea de a-l vinde pe Rareș Ilie. De ce nu au vândut unul de 35 de ani? L-au vândut pe Rareș Ilie care era jucător sub vârstă la Liga 2, apoi la Liga 1, dăduse niște goluri, făcuse ceva. Pe el au luat niște bani, nu pe alții.
Cum vezi viitorul fotbalului nostru din această perspectivă?
Noi suntem o țară care vinde jucători, nu avem altă șansă. Noi nu mai putem face echipe care să câștige cupe europene. Este o diferență atât de mare de bugete încât este imposibil. Nu ai cum cu buget de 15 milioane de euro, cum au echipele noastre importante, să te bați cu echipe cu buget de 1 miliard. Ce poți face este maximum să mergi câteva tururi, să intri în grupe, să câștigi niște bani. Dar ideea este ca apoi să pui pe masă niște jucători pe care să-i vinzi și să-ți faci bugetul crescând an de an.
Cazul U Cluj-Ararat
Pare logic ce spui, de ce totuși nu se întâmplă lucrurile așa? Preferă șefii cluburilor să ia bani din comisioanele de la transferurile de jucători străini?
Nu pot comenta așa ceva, pentru că nu știu. Dar știu că U Cluj, echipă cu o medie de vârstă de aproape 30 de ani, a fost eliminată din turul doi preliminar Conference League de Ararat Erevan din Armenia. Nefolosind niciun jucător sub 21 de ani. Buzăul a retrogradat cu o echipă bătrână, plină cu jucători străini.
Andrea Mandorlini de la CFR s-a alăturat și el celor care vor desființată regula U21.
Biliboc, jucător care respectă regula, te-a salvat în două meciuri, cu UTA și cu U Cluj și tu contești regula. Nu pricep. Știu însă că Racovițan a fost luat gratis de Botoșani după ce fusese convocat de noi la naționala sub 21 de ani. Iar apoi vândut pe bani buni. La fel Bîrligea, care plecase la 10 ani în Italia, a fost văzut de CFR după ce noi l-am luat la naționala de tineret. Matei Ilie este alt exemplu. Și mai am o statistică relevantă.
Calitate, nu doar cantitate
Care?
Conform unei analize, în 2023 numărul de goluri marcate de jucătorii tineri crescuse cu 42%, iar numărul de pase decisive cu 178%. Asta spune că la mijloc nu e doar o chestiune de cantitate, e și ceva calitate la mijloc. Știu, nu e atât cât ar trebui, dar această calitate ar trebui să vină și de la ei, de la cluburi.
Cum?
Atâta vreme cât tu știi că ești forțat de o regulă, atunci crește-i în academii să aibă și calitate, nu doar să îi bagi la număr. Să muncești cu ei, că ai nevoie de ei. Calitatea jucătorului se formează și în interiorul clubului. Sunt tot felul de anomalii. Uite cazul Musi.
Așa.
Adică, tu, FCSB, îl dai pe Musi, care beneficiind de regulă adunase deja peste 100 de meciuri în Liga 1, în schimbul lui Politic. Și îl expui pe Toma, care este mai mic, nu prea a jucat, îi mai și schimbi poziția în teren. Mai am un argument în favoarea regulii.
Nu mă îndoiesc.
Două treimi din jucătorii protejați de regulă continuă să evolueze în Liga 1. Asta demontează alt mit, că după ce se termină eligibilitatea pentru regulă acești jucători ar dispărea. Și vin cu numele lui Itu, excepția de la regulă, care nu mai e pe nicăieri. Dar realitatea este că ⅔ dintre ei continuă și în sezoanele următoare. Asta înseamnă că tu practic alimentezi piața de muncă cu jucători români și în continuare te folosești de ei.
Fenomenul canibalizării
Să nu îmi spui că legea U21 este perfectă. Că nu are și puncte slabe sau vulnerabilități.
Sigur că sunt și dezavantaje, nicio regulă nu e perfectă. Dar asta are prea multe avantaje în raport cu dezavantajele.
Care ar fi dezavantajele?
O vulnerabilitate ar fi că jucătorii știindu-se protejați de regulă ar putea deveni mai indolenți. Eu știu că ăștia au nevoie de mine, așa că n-au ce face, trebuie să mă bage să joc. Dar și aici se poate regla, pentru că ai 6 jucători U21, îi folosești pe ceilalți 5 care au chef să joace.
Ar mai fi un dezavantaj?
Da, pe care și-l creează singuri. Acela că dublează posturile la jucătorii sub vârstă, adică iau 2 jucători sub 21 de ani pe același post. Marile cluburi vânzătoare de jucători, Porto, Benfica, Sporting din Portugalia, echipele din Belgia, din Olanda au jucători sub 21 pe cale naturală care nu se dublează. Ca să nu se canibalizeze între ei, astfel încât să poată juca toți.
Cât suntem de (ne)interesanți
Lucrurile acestea nu ar trebui să fie cunoscute la cluburile noastre?
Cei care participă acum la cursurile noastre de directori sportivi află toate chestiile astea. Află și cât de interesanți suntem noi ca țară în materie de vânzări de jucători. Sper ca ei, cei care și-au luat licențele de directori sportivi să meargă la cluburile lor și să le explice ce și cum patronilor.
Aminteai faptul că ar trebui să știe cluburile cât de interesanți suntem noi pe piața vânzărilor de jucători.
Din Top 5 campionate, din România nu se cumpără decât jucători sub 18 ani, foarte rar mai mari. De exemplu Mazilu, cumpărat de Brighton. Eu, Anglia, îmi permit să dau 5 milioane dacă respectivul are un campionat sau două jucate în țara lui mică, mică fotbalistic vorbind. Și dacă în campionatul respectiv a dat 5, 6 goluri sau mai multe și niște pase de gol. Țările mari fotbalistice așa fac cu toată lumea din zona asta. Cu România, Bulgaria, Muntenegru.
Cu sârbii și cu croații tot așa?
Ei au alt background. De multe ori ei spun mai lasă-l aici, ți-l dau eu la 21 de ani. Le atrag atenția directorilor sportivi că dacă vor să vândă în Top 5 campionate jucătorul trebuie să aibă 18-19 ani, să fi jucat unul sau două campionate și să aibă niște realizări. Atunci faci bani. Cazuri ca Parma care a dat 9 milioane pe Man și 7 pe Mihăilă sunt rare.
Când nu va mai fi nevoie de regula U21
Nimeni nu știe ce intenționa acolo patronul american care cumpăra cu toptanul și a retrogradat. Bun, și dacă nu reușești Top 5 campionate?
Dacă la 18 ani respectivii nu au jucat un campionat, două, atunci pun ochii pe ei campionatele de mâna a doua, adică Belgia, Olanda, Turcia, Grecia. Care îl cumpără cu preț modic și îl joacă acolo, un campionat mai vizibil decât al nostru. Asta până reușesc să-l vândă pe la 21, 22 de ani cu 20 de milioane în Top 5. Îți dau un exemplu concret.
Te rog.
Cazul lui Milos Kerkez, cumpărat de olandezii de la AZ Alkmaar pe câteva milioane din campionatul maghiar, vândut de aceștia la Bournemouth, de unde l-a cumpărat Liverpool cu vreo 45 de milioane. Acesta este traseul.
O concluzie?
Dacă oamenii și-ar da seama ce trebuie să creeze, ce trebuie să facă, dacă ar ști la ce se uită străinii, ce fel de jucători caută, la ce vârstă, atunci nu ar mai fi nevoie de regula U21. Deocamdată nu fac lucrurile acestea și ajung la ananghie și se vaită.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
