Interzis pentru sportivele transgender Decizia luată de Comitetul Olimpic Internațional. Ce se va întâmpla începând cu JO 2028: „Nu e corect”

• Comitetul Olimpic Internațional a anunțat că sportivele transgender nu vor putea participa la probele feminine de la Jocurile Olimpice din 2028.

Adaugă GOLAZO.ro la favorite

Decizia nu este valabilă doar pentru Jocurile Olimpice de la Los Angeles, ci și pentru viitoarele ediții.

Citește și

Lucescu, furios înainte de meci Ce l-a deranjat pe selecționerul României: „Așa era normal!” + Ce a discutat cu Ionuț Radu

Citește mai mult

Lucescu, furios înainte de meci  Ce l-a deranjat pe selecționerul României: „Așa era normal!” + Ce a discutat cu Ionuț Radu

Sportivele transgender, participare interzisă la Jocurile Olimpice

Kirsty Coventry, președinta Comitetului Olimpic Internațional a declarat că nu este corect ca sportivele transgender să concureze la categoria feminină.

De asemenea, Comitetul a confirmat că toate atletele care vor dori să participe la Jocurile Olimpice vor trebui să se supună unui test SRY (n.r. -  test utilizat pentru a determina sexul biologic).

Coventry a declarat că decizia se va aplica atât în cazul sporturilor individuale, cât și în cazul celor de echipă:

„Ca fostă atletă, cred cu tărie în dreptul tuturor olimpicilor de a participa la competiții în mod loial. Decizia pe care am anunțat-o se bazează pe știință și a fost condusă de experți medicali.

La Jocurile Olimpice, chiar și cele mai mici marje pot face diferența dintre victorie și înfrângere. Prin urmare, este absolut clar că nu ar fi corect ca bărbații biologici să concureze la categoria feminină. În plus, în cazul anumitor sporturi pur și simplu nu ar fi sigur”, a declarat Kirsty Coventry, conform theguardian.com.

Fiecare sportiv trebuie tratat cu demnitate și respect, iar sportivii vor trebui să fie examinați o singură dată în viață. Trebuie să existe o reglementare clară cu privire la acest proces și consiliere disponibilă, alături de sfaturi medicale de specialitate. Kirsty Coventry, președinta CIO

Clarificări despre decizia privind sportivele transgender

Într-un document de 10 pagini care prezintă această decizie, Comitetul Olimpic Internațional precizează clar că femeile transgender care au făcut tranziția de la masculin la feminin își păstrează avantajele pubertății masculine.

„Există un avantaj de performanță masculină de 10-12% în majoritatea probelor de alergare și înot. Există un avantaj de performanță masculină de peste 20% în majoritatea probelor de aruncare și sărituri, iar avantajul de performanță masculină poate fi mai mare de 100% în probele care implică putere explozivă, de exemplu, în sporturile de coliziune, ridicare și lovire cu pumnul.

Sportivele transgender au de obicei niveluri de testosteron în intervalul masculin. Majoritatea sunt sensibile la androgeni, ceea ce înseamnă că organismele lor sunt receptive și utilizează acel testosteron în timpul creșterii și dezvoltării și pe tot parcursul carierei lor.

Având în vedere consensul științific conform căruia bărbații au un avantaj de performanță în toate sporturile și evenimentele care se bazează pe forță, putere și/sau rezistență, indiferent de suprimarea ulterioară a testosteronului sau de tratamentul hormonal de afirmare a genului, mișcarea olimpică are un interes convingător în a avea o categorie feminină bazată pe sex, deoarece acest lucru este necesar pentru a asigura corectitudinea, siguranța și integritatea în competițiile de elită”, se arată în document.

Documentul mai susține că testul SRY este cea mai bună modalitate de a verifica sexul biologic al unei persoane:

„Pe baza dovezilor științifice, CIO consideră că prezența genei SRY este fixă ​​de-a lungul vieții și reprezintă o dovadă extrem de precisă că un sportiv a experimentat dezvoltarea sexuală masculină”.

Citește și

VIDEO: cele mai noi imagini din sport

INTERVIU Care e miza ca România să aibă un om la vârful unei organizații de zeci de state, deși în unele nu avem nici ambasade. Dacian Cioloș explică de ce nu se consideră nici „omul Franței”, nici „al Europei”

INTERVIU Care e miza ca România să aibă un om la vârful unei organizații de zeci de state, deși în unele nu avem nici ambasade. Dacian Cioloș explică de ce nu se consideră nici „omul Franței”, nici „al Europei”