Publicat:
17.03.2026, ora 19:46
Actualizat: 17.03.2026, ora 19:46
- Adunarea Generală pentru alegerea președintelui Federația Română de Fotbal, programată miercuri, 18 martie, la Casa Fotbalului, se anunță cu scântei.
- Confuzia privind cine poate vota și dacă Răzvan Burleanu are voie să candideze pentru al patrulea mandat creează tensiune și incertitudine în fotbalul românesc.
Din informațiile GOLAZO.ro, în teritoriu nu se știe clar cine are drept de vot și cine nu la alegerile de miercuri. Toată confuzia pornește de la Statutul FRF, care continuă să provoace numeroase controverse.
Cine votează la alegerile FRF 2026: 275 de membri vs. 11
Unii spun că Federația a chemat la vot toate cele 275 cluburi și asociații afiliate în Adunarea Generală cu scandal din octombrie 2025.
FRF a depus la Tribunal: „Se modifică prevederile articolului 9 din Actul constitutiv, după cum urmează: «Art. 9. Adunarea Generală este organul suprem (legislativ și de conducere) ai Federației Române de Fotbal, alcătuit din totalitatea membrilor săi afiliați, în număr total de 275 de membri, menționați în cuprinsul Anexelor 1-7 denumite «Structurile sportive membre ale FRF», parte integrantă din prezentul Act constitutiv”.
Alții susțin că acest lucru nu este posibil deoarece modificările actului constitutiv al FRF au fost aprobate de Tribunal, în decembrie 2025, dar au fost atacate cu apel de FCU Craiova și AFC Rapid și nu s-a soluționat.
În aceste condiții, contestatarii FRF consideră că alegerile ar trebui ținute doar cu acei 11 membri care mai sunt activi și apar în Registrul Special al Federațiilor din 2002.
„Va fi circ!”
Asta ar însemna să poată vota inclusiv FCU Craiova, echipa lui Adrian Mititelu, dezafiliată în octombrie.
Cert este că, Adrian Mititelu va fi prezent la Adunarea Generală! „Va fi circ!”, anticipează unul dintre cei care nu știu dacă are drept de vot sau nu.
Potrivit Tribunalului, FCU Craiova a reclamat că:
- 67 de membri afiliați au fost dezafiliați ilegal,
- 268 de entități au fost afiliate în mod nelegal,
- deciziile au fost luate cu participarea unor terți neafiliați, fără drept de vot, persoanele care în prezent aspiră la statutul de membru afiliat al FRF.
Mai mult, FCU acuză că documentele folosite în proces au fost falsificate sau întocmite pe baza unor calități obținute ilegal, invocând inclusiv posibile infracțiuni de fals și uz de fals.
Mesajul FRF către AJF-uri: „Nu suntem înscriși în registru”
Sursele GOLAZO.ro au menționat că problemele juridice cu care se confruntă FRF au fost transmise și în teritoriu.
„Pe 10 februarie, la o zi după ce Comitetul Executiv al FRF a aprobat convocarea Adunării Generale a FRF la data de 18 martie 2026, vicepreședintele FRF, Octavian Goga a înștiințat toate AJF-urile că nu suntem înscriși în registru. Și atunci, apare întrebarea: «De ce au convocat alegerile?»”, a dezvăluit conducătorul unui club.
„În cazul afilierilor și dezafilierilor din octombrie 2025, Federația Română de Fotbal nu se poate baza pe noua lege a Registrului unic de evidență al Agenției Naționale pentru Sport, pentru că legea a intrat în vigoare abia de la 15 ianuarie 2026 și nu se aplică retroactiv”, susțin oficiali din fotbal.
Noua lege permite Federațiilor afilierea și dezafilierea cluburilor fără avizul tribunalului , procedura putând fi realizată direct prin Registrul unic de evidență al Agenției Naționale pentru Sport.
„Au omis ce era mai important”
Cei din interiorul fotbalului care contestă dreptul lui Răzvan Burleanu de a candida pentru al patrulea mandat în fruntea FRF acuză o posibilă manevră în stabilirea criteriilor de eligibilitate.
„Este o problemă în documentele oficiale în care sunt menționate criteriile de candidatură.
În aceste documente a fost invocat doar articolul 50, alineatul 3 din Statutul Federației, fiind omis ce era mai important, alineatul 1, cel care stipulează că nicio persoană nu poate ocupa funcția de președinte al FRF pentru mai mult de trei mandate”, au dezvăluit sursele GOLAZO.ro.
Prevederea conform căreia „nicio persoană nu poate deține funcția de președinte al FRF pentru mai mult de
3 (trei) mandate” a fost introdusă de Răzvan Burleanu la trei luni după ce a câștigat primele alegeri, pe 5 martie 2014.
Conform statutului, există o limită de 3 mandate pentru președintele FRF. Dacă membrii afiliați își doresc altceva, va trebui să stăm de vorbă în vederea unui nou mandat. Răzvan Burleanu, președintele FRF (2022)
TAS va decide după alegeri contestația împotriva lui Răzvan Burleanu
Ilie Drăgan (41 de ani), contracandidatul lui Răzvan Burleanu, a contestat la TAS dreptul președintelui FRF de a candida pentru al patrulea mandat și a încercat suspendarea alegerilor până când Tribunalul de la Lausanne va da un verdict.
TAS a respins solicitarea în regim de urgență de a suspenda alegerile. Validitatea candidaturii lui Răzvan Burleanu se va judeca în regim normal, iar decizia TAS va fi pronunțată după alegeri.
Ilie Drăgan, replică pentru Justin Ștefan: „Ce s-a întâmplat cu dorința lui de a candida la președinția FRF?”
Ilie Drăgan a comentat pentru GOLAZO.ro declarația secretarului general al LPF, Justin Ștefan, potrivit căreia demersul lui Ilie Drăgan are șanse infime.
„Nu vreau să intru cu LPF în polemică. Referitor la Justin Ștefan, chiar sunt curios ce s-a întâmplat cu dorința lui de a candida la președinția FRF. Dânsul parcă acum câțiva ani se gândea la treaba asta.
Cele două cazuri nu sunt deloc asemănătoare, deoarece Gino Iorgulescu a candidat singur și nu a contestat nimeni candidatura pentru al treilea mandat. E ca și cum ai trece pe roșu și nu ești amendat pentru că nu te-a văzut polițistul”.
Secretarul general al LPF, Justin Ștefan, a declarat conform gsp.ro:
„Știu speța, pentru că am avut o situație similară la LPF. Cred că șansele domnului Drăgan sunt mici, infime, 0,0001%. Este un principiu simplu.
Într-adevăr, s-a făcut această modificare și Răzvan Burleanu este deja la 3 mandate și candidează pentru al patrulea, dar limita a intrat în vigoare, a devenit efectivă, în timpul primului mandat. Asta înseamnă că legea nu retroactivează.
Este același argument pe care l-am folosit și noi la LPF în 2022, când am fost în aceeași situație. Este un principiu fundamental de drept, care spune că legea nu retroactivează, cu excepția legii penale mai favorabile.
Cu alte cuvinte, acea limită de mandate se aplică, dar se numără doar de la momentul intrării în vigoare a Statutului și nu poți număra mandatul în desfășurare. Vei număra primul mandat complet.
Dacă mergi pe acest argument, Gino Iorgulescu a putut candida în 2022 și a câștigat, iar Răzvan Burleanu poate candida în 2026 și va câștiga”.
Ilie Drăgan a reacționat pentru GOLAZO.ro: „Nu vreau să intru cu LPF în polemică. Referitor la Justin Ștefan, chiar sunt curios ce s-a întâmplat cu dorința lui de a candida la președinția FRF. Dânsul parcă acum câțiva ani se gândea la treaba asta.
Cele două cazuri nu sunt deloc asemănătoare, deoarece Gino Iorgulescu a candidat singur și nu a contestat nimeni candidatura pentru al treilea mandat. E ca și cum ai trece pe roșu și nu ești amendat pentru că nu te-a văzut polițistul”.
Răzvan Burleanu: „Sunt convins că voi câștiga”
Răzvan Burleanu se află la conducerea FRF din 5 martie 2014, fiind la cel de-al treilea său mandat consecutiv în funcția de președinte al instituției, și ultimul, conform statutului Federației.
Invitat în episodul 2 al podcastului TOP LEVEL, realizat de jurnaliștii GOLAZO.ro Cătălin Țepelin și Dan Udrea, Răzvan Burleanu anunțase în premieră că va candida pentru un nou mandat la șefia FRF.
- În 2014, Burleanu a câștigat în fața lui Vasile Avram: 113-58 voturi
- În 2018 a câștigat vs Lupescu: 168-78
- În 2022 a fost singurul candidat, a fost vot deschis (la vedere) și a fost ales în unanimitate
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
