Publicat:
10.09.2026, ora 07:30
Actualizat: 10.09.2026, ora 07:30
- Un fotbalist al Unirii Slobozia încearcă în instanță să spargă una dintre marile probleme ale fotbalului românesc: diferența dintre contractul de activitate sportivă și contractul individual de muncă.
Atacantul Nicolae Carnat (28 de ani) are de recuperat 75.000 de lei, aproximativ 15.000 de euro. Suma îi este recunoscută integral de administratorul judiciar, însă fotbalistul a fost înscris la masa credală în categoria creditorilor chirografari.
Cârnat contestă încadrarea și cere să fie tratat drept salariat, cu prioritatea la plată prevăzută pentru această categorie.
Nicolae Carnat, revoltă în insolvența Unirii Slobozia: „Nu sunt un simplu comerciant”
Problema ridicată de Nicolae Carnat în insolvența Unirii Slobozia este una despre care fotbalul românesc discută de ani de zile.
Cluburile folosesc contractul de activitate sportivă ca alternativă la contractul individual de muncă. Pentru fotbaliști, diferența devine însă dureroasă atunci când clubul ajunge în insolvență.
În loc să beneficieze de statutul privilegiat al creanțelor salariale, jucătorul poate ajunge la coada mesei credale, alături de creditorii comerciali.
În urmă cu mai puțin de o lună, GOLAZO.ro a scris despre inițiativa AFAN prin care se propunea modificarea Legii insolvenței, astfel încât sportivii care lucrează în baza unor contracte de activitate sportivă să fie tratați ca salariații la masa credală. Inițiativa a rămas blocată în Parlament.
Acum, Nicolae Carnat a contestat tabelul preliminar al creditorilor Unirii Slobozia și susține că nu poate fi tratat ca un simplu furnizor sau comerciant doar pentru că a semnat un contract de activitate sportivă.
Administratorul judiciar îi recunoaște datoria, dar nu și categoria
Nicolae Carnat arată în contestație că a semnat cu Unirea Slobozia, pe 26 ianuarie 2026, un Contract de activitate sportivă valabil până la 30 iunie. Remunerația stabilită era de 25.000 de lei net pe lună (5.000 de euro).
Fotbalistul menționează că nu și-a primit banii pentru ultimele trei luni de contract: aprilie, mai și iunie.
Restanța este de 75.000 de lei, iar administratorul judiciar a admis integral creanța. Disputa este legată de categoria în care a fost trecut.
În tabelul preliminar publicat pe 31 august, Carnat apare la secțiunea creditorilor chirografari, alături de majoritatea fotbaliștilor.
El cere, prin avocat, să fie mutat la creanțe izvorâte din raporturi de muncă și raporturi asimilate. „Contest exclusiv încadrarea, nu cuantumul”, se precizează în acțiunea depusă la Tribunalul Ialomița.
Unirea Slobozia a intrat în insolvență după retrogradarea în Liga 2, la finalul sezonului trecut.
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpg)
Carnat: Raportul jucător - club este unul de muncă
Carnat își susține demersul prin natura concretă a activității desfășurate la Unirea Slobozia. În opinia sa, „raportul jucător profesionist – club profesionist întrunește toate elementele raportului de muncă”.
Fotbalistul susține că nu a lucrat independent, ca un furnizor care își organizează singur activitatea și își asumă riscul unei afaceri.
El arată că trebuia să participe la antrenamente, meciuri, cantonamente și deplasări, toate stabilite de club.
De asemenea, menționează Carnat, respecta indicațiile staffului tehnic, era integrat în lotul echipei și se supunea regulilor interne ale clubului.
Carnat: Fotbalistul își pune forța de muncă la dispoziția clubului, nu prestează servicii
În contestație sunt enumerate și alte elemente: controale medicale, un anumit regim de viață, posibilitatea aplicării unor sancțiuni disciplinare și folosirea bazei sportive, echipamentului, transportului și serviciilor medicale ale clubului.
Carnat mai susține că nu putea trimite pe altcineva în locul său, nu putea presta pentru un alt club și nu își stabilea singur programul.
Pentru avocatul său, toate acestea arată existența unei relații de subordonare, și ca atare fotbalistul nu poate fi considerat un simplu creditor comercial.
„Un jucător nu «prestează servicii» clubului în acest sens; el îi pune la dispoziție forța de muncă, sub autoritatea lui”, se arată în contestație.
Carnat consideră că relația cu clubul contează mai mult decât forma contractului
Un alt punct important al contestației este chiar denumirea contractului. Carnat nu neagă faptul că a semnat un Contract de activitate sportivă.
Susține însă că denumirea contractului nu poate fi singurul criteriu pentru stabilirea categoriei în care îi este înscrisă creanța în procedura de insolvență. În opinia sa, trebuie analizat și modul în care activitatea s-a desfășurat efectiv.
Avocatul invocă prevederile Legii insolvenței care se referă nu doar la raporturile de muncă, ci și la raporturile asimilate acestora.
Apărarea susține că situația unui fotbalist trebuie analizată și prin prisma relației sale cu clubul: acesta respectă programul de antrenamente și meciuri, urmează indicațiile staffului tehnic și își desfășoară activitatea sub autoritatea clubului.
Carnat invocă, în sprijinul argumentației sale, o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind criteriile care caracterizează un raport de muncă, precum și jurisprudența europeană referitoare la statutul de „lucrător”.
Contractul de activitate sportivă, analizat și fiscal
Contestația tratează separat și caracterul independent atribuit contractului de activitate sportivă în legislația fiscală.
Avocatul susține că această calificare are legătură cu regimul fiscal al veniturilor și nu stabilește automat statutul fotbalistului în procedura insolvenței.
Carnat argumentează că, în cazul său, realitatea activității era cu totul diferită de cea a unei persoane care lucrează pe cont propriu.
Avea un program stabilit de club, primea o sumă lunară fixă, lucra sub autoritatea staffului tehnic și nu suporta riscul economic al clubului.
De aceea, susține apărarea, faptul că venitul provenea dintr-un contract de activitate sportivă nu ar trebui să însemne automat că fotbalistul este un creditor comercial în momentul în care clubul intră în insolvență.
Nicolae Carnat compară și situația altor persoane din club
Fotbalistul ridică în contestație și o problemă legată de modul în care administratorul judiciar a întocmit tabelul.
El arată că trei persoane fizice au fost înscrise la categoria creanțelor salariale, în timp ce el a fost trecut la chirografari. Carnat susține că din tabel nu rezultă motivul acestei diferențe.
GOLAZO.ro a analizat tabelul, iar cei trei creditorii înscriși la categoria creanțelor salariale sunt Ion Ionescu, șeful Centrului de Copii și Juniori, cu o creanță de 18.000 de lei (3.600 de euro), Ilie Lemnaru, președintele clubului, cu 5.997 de lei (1.200 de euro), și Marc Fred Tsoungui, fotbalist, cu 40.000 de lei (8.000 de euro).
Pentru a demonstra modul concret în care funcționa relația lui Nicolae Carnat cu Unirea Slobozia, avocatul cere instanței să fie depuse la dosar Regulamentul de ordine interioară, contractele celorlalți jucători din lot și declarațiile D112 privind veniturile fotbalistului.
Din 100 de creditori, 94 sunt chirografari! Vlădoiu și Prepeliță, cei mai afectați
În tabelul preliminar al creditorilor Unirii Slobozia figurează 100 de persoane și entități. Dintre acestea, 94 sunt înscrise la categoria creanțelor chirografare, în timp ce restul aparțin categoriilor bugetare, salariale și garantate.
Printre „chirografari” se află și foști antrenori ai Unirii Slobozia. Andrei Prepeliță și Ion Vlădoiu au solicitat câte 164.511 lei, aproape 33.000 de euro fiecare, însă administratorul judiciar le-a admis doar câte 15.000 de lei, aproximativ 3.000 de euro.
Diferența a fost respinsă cu aceeași motivare: „Penalități excesive”. După Vlădoiu, și Andrei Prepeliță a contestat decizia.
În cazul lui Claudiu Niculescu, situația este diferită. Fostul antrenor a solicitat 74.500 de lei, aproape 15.000 de euro, iar întreaga creanță i-a fost admisă de administratorul judiciar.
Jayson Papeau, fotbalistul cu cea mai mare creanță: 33.000 de euro
După antrenori, printre cei mai importanți creditori chirografari se află fotbaliștii. Jayson Papeau are cea mai mare creanță admisă dintre jucătorii Unirii Slobozia: 163.326,80 de lei, aproximativ 33.000 de euro, sumă solicitată și recunoscută integral.
Papeau este urmat de Ionuț Coadă, cu 128.819,32 lei (circa 25.800 de euro), și Oleksander Safronov, cu 102.626,80 lei (aproximativ 20.500 de euro).
Alte creanțe importante ale fotbaliștilor sunt:
- Ionuț Dinu - 94.369 de lei (18.874 de euro)
- Said Ahmed - 91.666,67 lei (18.333 de euro)
- Vlad Pop - 90.000 de lei (18.000 de euro)
- Cristian Ponde - 86.250 de lei (17.250 de euro)
- Andrei Dorobanțu - 84.200 de lei (16.840 de euro)
- Paul Antoche – 84.000 de lei (16.800 de euro)
- Carnat Nicolae - 75.000 de lei (15.000 de euro)
- Cristian Bărbuț - 71.200 de lei (14.240 de euro)
- Daniel Șerbănică - 69.966,99 de lei (13.993 de euo)
- Denis Rusu – 67.700 de lei (13.540 de euro)
- Teodor Lungu - 64.700 de lei (12.940 de euro)
- Denis Yanakov - 62.826,80 de lei (12.565 de euro)
- Andrei Dragu - 58.334 de lei (11.666 de euro)
- Florian Ibrian - 51.200 de lei (10.240 de euro)
- Constantin Toma - 50.450 de lei (10.090 de euro)
- Laurențiu Vlăsceanu - 50.000 de lei (10.000 de euro)
- Robert Popa - 45.400 de lei (9.080 de euro)
Toate aceste creanțe au fost admise integral. Atât foștii antrenori, cât și fotbaliștii Unirii Slobozia figurează în categoria creanțelor chirografare, care însumează 4.087.530,66 de lei, aproximativ 817.000 de euro.
Cum arată masa credală a Unirii Slobozia
Structura masei credale preliminare, care însumează 6.790.400,66 de lei (1,35 milioane de euro), este următoarea:
- 2.584.873 de lei (517.000 de euro) - creanțe bugetare;
- 4.087.530,66 de lei (817.000 de euro) - creanțe chirografare;
- 63.997 de lei (12.800 de euro) - creanțe salariale;
- 54.000 de lei (10.800 de euro) - creanțe garantate.
Următorul termen în dosarul de insolvență al Unirii Slobozia este 23 septembrie 2026, la Tribunalul Ialomița.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
