„V-ați gândit la demisie?” Cum a răspuns Burleanu după ce România a ratat din nou Mondialul: „Îmi permiteți această comparație?”

• Răzvan Burleanu (41 de ani), președintele FRF, a explicat de ce nu și-a dat demisia după ce România a ratat calificarea la CM 2026.

Adaugă GOLAZO.ro la favorite

Întrebat direct de ce nu a procedat ca Gabriele Gravina (72 de ani), președintele Federației Italiene, care a demisionat după ce Squadra Azzurra a ratat al treilea Mondial consecutiv, Burleanu a replicat cu un discurs lung în care a reamintit realizările sale ca șef al Federației.

Citește și

Chivu, mesaj emoționant Antrenorul român despre juniorul cu cască al lui Inter, victima unui accident groaznic: „Am fost printre primii care l-au sunat”

Citește mai mult

Chivu, mesaj emoționant Antrenorul român despre juniorul cu cască al lui Inter, victima unui accident groaznic: „Am fost printre primii care l-au sunat”

„V-ați gândit la demisie?”. Cum a răspuns Burleanu după ce România a ratat din nou Mondialul

Burleanu consideră că de la preluarea postului de președinte, fotbalul românesc se află pe un trend ascendent.

„Dacă facem referire la responsabilitatea președintelui FRF, cu siguranță ai o responsabilitate pentru că te afli la conducerea Federației. În același timp, nu poți să consideri președintele unei Federații responsabil de o performanță sportivă pe care nu o poți influența de unul singur.

Gândiți-vă că FRF, dacă îmi permiteți această comparație, este asemeni unui club format din 38 de entități profesioniste, din Liga 1, Liga 2, la care mai adăugăm aproximativ 100 entități în Liga 3. Toate aceste entități autonome în tot ceea ce înseamnă procesul de scouting, de formare a juniorilor, de recrutare a antrenorilor, de promovare a jucătorilor la nivelul primei echipe, de strategii, antrenamente șamd.

Noi, ca Federație, avem doar câteva pârghii la dispoziție pe care le-am folosit în ultimii ani la cel mai înalt nivel. Aceste pârghii sunt destul de limitate. Mă refer aici la competițiile de la copii și juniori, apoi la guvernanță, audit financiar, regulamente, zona educațională. O să descoperiți că fiecare dintre ele a fost permanent pe agenda noastră ca Federație la cel mai înalt nivel.

FRF, ca urmare a faptului că și-a întărit reputația în piața de business, a reușit să contribuie la o triplare a veniturilor care automat s-au întors înapoi în fotbal. Cunoașteți creșterea exponențială a numărului de competiții de la copii și juniori și a numărului de persoane educate fie în zona de management, fie în antrenorat.

Dacă vrem să fim sinceri, trebuie să recunoaștem că FRF a reușit să oprească un fotbal care se afla în declin și să-l înscrie pe un trend ascendent de performanță sportivă. Fotbalul românesc este în elita europeană, dar mai avem nevoie de timp, de investiții, de o abordare strategică care presupune foarte multă structură și coerență la nivel de echipă națională, la nivel de cluburi, pentru a ajunge în elita mondială.

Sunt mai multe echipe decât noi care astăzi ar avea mai multe argumente de a fi supărate, triste că nu sunt la Campionatul Mondial. Mă refer aici la Serbia, Ungaria, Grecia, Ucraina, Italia sau Danemarca. Fiecare dintre ele, cu exemple precise, în privința bugetelor, susținerea statelor pentru cele mai bune academii, investițiile uriașe în infrastructură, performanțe la nivelul echipelor de club și lista poate continua”, a spus Răzvan Burleanu.

Răzvan Burleanu se află la conducerea Federației Române de Fotbal din 2014 și a câștigat recent alegerile pentru al patrulea mandat până în 2020.

În această perioadă, naționala României a obținut doar două calificări, la Euro 2016 și Euro 2024.

Citește și

VIDEO: cele mai noi imagini din sport

INTERVIU Care e miza ca România să aibă un om la vârful unei organizații de zeci de state, deși în unele nu avem nici ambasade. Dacian Cioloș explică de ce nu se consideră nici „omul Franței”, nici „al Europei”

INTERVIU Care e miza ca România să aibă un om la vârful unei organizații de zeci de state, deși în unele nu avem nici ambasade. Dacian Cioloș explică de ce nu se consideră nici „omul Franței”, nici „al Europei”