Publicat:
06.04.2026, ora 09:08
Actualizat: 06.04.2026, ora 09:08
- Tribunalul București a publicat motivarea deciziei prin care a respins ordonanța președințială prin care Ilie Drăgan a încercat să suspende alegerile FRF din 18 martie.
- Instanța a arătat că există o „divergență de interpretare” privind cele trei mandate ale lui Răzvan Burleanu, iar această neclaritate nu putea justifica suspendarea alegerilor FRF printr-o procedură de urgență.
- Alegerile s-au desfășurat la data stabilită, iar Răzvan Burleanu a obținut al patrulea mandat consecutiv ca președinte al FRF, primind 258 de voturi. Ilie Drăgan a acumulat doar 5 sufragii.
Motivarea Tribunalului, analizată de GOLAZO.ro, arată că principalul argument al lui Ilie Drăgan (41 de ani) a fost că admiterea candidaturii lui Răzvan Burleanu (41 de ani) ar fi încălcat Statutul FRF, care prevede: „Nicio persoană nu poate deține funcția de Președinte al FRF pentru mai mult de 3 (trei) mandate”.
Motivarea Tribunalului București: cum a candidat Răzvan Burleanu pentru al patrulea mandat
Tribunalul a reținut că, potrivit „Declarației de apel” transmisă de Ilie Drăgan Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, Răzvan Burleanu a fost ales pentru prima dată președinte al FRF în martie 2014, iar în timpul primului său mandat, pe 28 iunie 2014, a fost adoptat un nou Statut care a introdus limita maximă de trei mandate.
Apoi, Burleanu a mai fost reales în aprilie 2018 și în aprilie 2022. „Prin admiterea unei noi candidaturi, apreciază reclamantul, că se încalcă prevederile Statutului”, se arată în document.
„Divergență de interpretare”
Drăgan susține că modificările Statutului ar trebui să se aplice și mandatelor anterioare, însă comisiile care au validat candidatura lui Burleanu au apreciat că acestea nu se aplică retroactiv.
Tribunalul a subliniat însă că „nu poate să nu observe că în cauză este în discuție o divergență de interpretare cu privire la aplicarea în timp a normelor Statutului adoptat în data de 28.06.2014”.
În motivare se precizează: „Reclamantul apreciază că dispozițiile statutului modificat au în vedere și mandatele anterioare, în schimb comisia de analiză a dosarului de candidatură și comisia pentru soluționarea contestațiilor au apreciat că dispozițiile statutare se completează cu dispozițiile legii civile, iar legea civilă nu retroactivează, în cauză, mandatul obținut de candidatul Răzvan Burleanu în martie 2014 neputând produce efecte în aplicarea limitării introduse prin modificarea din 28.06.2014”.
Nu a fost analizată legalitatea candidaturii lui Răzvan Burleanu
Prin urmare, Tribunalul nu a analizat legalitatea candidaturii lui Răzvan Burleanu în fond, ci doar dacă existau motive pentru o măsură provizorie.
Judecătorii consideră că argumentul lui Ilie Drăgan privind mandatul patru nu reprezenta o încălcare clară a Statutului FRF, deoarece este vorba de o problemă de interpretare juridică și nu de o contravenție explicită.
În acest sens, instanța a decis că Ilie Drăgan nu avea un motiv temeinic să oprească alegerile FRF programate pe 18 martie, iar argumentul său privind presupusul „al patrulea mandat” al lui Răzvan Burleanu nu era suficient pentru a justifica suspendarea Adunării Generale.
Modificarea statutară a operat ulterior începerii primului mandat al numitului Răzvan Burleanu, iar o apreciere asupra aplicabilității în timp a normelor statutare, în lipsa unor norme tranzitorii exprese, ar echivala și cu o soluționare a argumentelor de fond ale litigiului, ceea ce ar fi incompatibil cu procedura aleasă de parte Motivare (Tribunalul București)
„Urgența nu a fost demonstrată”
Instanța a explicat că ordonanța președințială are un caracter strict provizoriu și de urgență, neputând să judece fondul litigiului:
„Ordonanţa preşedinţială, prin esenţa ei, reprezintă o procedură specială prin care legea îngăduie să se dea o rezolvare vremelnică şi fără prejudecarea fondului unor cazuri al căror caracter urgent nu îngăduie să se aştepte desfăşurarea procedurii de drept comun”.
Tribunalul a apreciat că măsurile cerute de Ilie Drăgan – suspendarea hotărârii Comitetului Executiv, a convocatorului și a Adunării Generale - „nu sunt de natură să faciliteze, în sine, desfășurarea arbitrajului” și a respins cererea ca neîntemeiată, considerând că urgența nu a fost demonstrată.
Reclamantul nu a dovedit existenţa unei situaţii cu caracter excepţional, atât de grabnice încât dreptul său ar fi ameninţat a se pierde definitiv până la soluţionarea litigiului de către Tribunalul arbitral şi nici nu a dovedit faptul că, dacă nu s-ar lua măsurile solicitate prin cererea de chemare în judecată, ar suferi un prejudiciu imediat, atât de grav încât să fie greu sau imposibil de reparat Motivare (Tribunalul București)
„Prejudiciile invocate de către reclamant sunt ipotetice și eventuale”
„Prejudiciile invocate de către reclamant sunt ipotetice și eventuale, constând în ipoteza în care contracandidatul său ar fi ales și ulterior s-ar constata nelegalitatea candidaturii, aspect care ar putea genera dificultăți pentru funcționarea federației.
De asemenea, judecătorii au apreciat că prejudiciile invocate de Drăgan erau ipotetice: posibilitatea ca Burleanu să fie ales și ulterior să se constate nelegalitatea candidaturii nu constituia un prejudiciu iminent și concret.
O asemenea eventualitate nu reprezintă un prejudiciu iminent și concret, ci unul ipotetic, insuficient pentru a justifica intervenția pe calea ordonanței președințiale.
Nelegalitățile privind candidatura sau rezultatul alegerilor pot fi supuse controlului jurisdicțional ulterior, inclusiv sub forma unei anulări a hotărârii adunării generale adoptate, astfel încât desfășurarea alegerilor nu determină un prejudiciu ireparabil”, au concluzionat judecătorii.
Ilie Drăgan nu renunță și continuă lupta în instanțele civile. Primul termen 21 aprilie.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
