Publicat:
11.08.2026, ora 15:59
- Tribunalul București a considerat că Adrian Mititelu a depășit limitele libertății de exprimare prin acuzațiile grave formulate la adresa FRF, dar a stabilit daune morale de 15.000 de lei, față de milionul cerut de Federație.
- Motivarea arată ce critici la adresa FRF sunt protejate de libertatea de exprimare, când acuzațiile depășesc această limită și de ce Tribunalul a considerat că 15.000 de lei reprezintă o despăgubire suficientă.
- FRF a declarat apel împotriva sentinței Tribunalului București, pronunțată pe 28 aprilie 2026.
FRF l-a dat în judecată pe Adrian Mititelu (58 de ani), în octombrie 2025, într-o acțiune în răspundere delictuală, după o serie de declarații publice făcute de acesta în perioada 2023-2025, pe care Federația le consideră denigratoare.
Motivarea procesului de calomnie intentat de FRF lui Adrian Mititelu
FRF a cerut daune morale de un milion de lei, însă Tribunalul București a stabilit că Mititelu trebuie să plătească 15.000 de lei, sentință pronunțată pe 28 aprilie 2026 și contestată ulterior de Federație prin apel.
Tribunalul București a considerat că Adrian Mititelu a depășit limitele libertății de exprimare atunci când a acuzat FRF că a cumpărat sentințe, că a plătit milioane de euro pentru influențarea justiției și că este o „organizație criminală”.
Totuși, Federația nu a primit nici pe departe milionul de lei solicitat. Diferența este uriașă: 1,5% din despăgubirile solicitate.
Motivarea arată de ce: instanța a constatat existența unui prejudiciu moral, dar nu și amploarea extraordinară a prejudiciului invocat de FRF.
În plus, judecătorul a ținut cont de faptul că Federația este o entitate de interes public și că trebuie să accepte un nivel ridicat de critică.
„FRF trebuie să manifeste un grad ridicat de toleranță față de critici”
Instanța pornește de la faptul că Federația Română de Fotbal este organismul național de administrare a fotbalului și exercită atribuții într-un domeniu de interes public.
Din acest motiv, Tribunalul consideră că FRF trebuie să accepte un nivel mai ridicat de critică publică.
„Trebuie să manifeste un grad ridicat de toleranță față de criticile formulate cu privire la activitatea sa, la modul de administrare a competițiilor sportive, la deciziile adoptate ori la conduita conducerii sale”.
Este unul dintre motivele pentru care instanța nu a considerat că întregul discurs al lui Adrian Mititelu a depășit limitele libertății de exprimare. Până aici, critica la adresa Federației era protejată.
”Tribunalul apreciază că o parte dintre celelalte afirmații invocate de reclamantă, precum cele referitoare la pretinsa funcționare defectuoasă a federației, la performanța conducerii sale, la influența factorului politic, la starea fotbalului românesc ori calificările polemice utilizate în cadrul unor dezbateri publice, se înscriu în sfera judecăților de valoare și a discursului critic.
Chiar dacă acestea pot fi exagerate, ofensatoare sau formulate într-un limbaj dur, ele nu conțin imputări factuale concrete privind săvârșirea unor infracțiuni și beneficiază de protecția conferită de art. 10 din Convenție (n.r. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”, se arată în motivare.
Unde trage instanța linia între critică și acuzație
Problema a apărut atunci când, potrivit instanței, Mititelu a trecut de la judecăți de valoare la acuzații factuale grave, prezentate drept fapte certe.
Tribunalul face o distincție netă între cele două: „În privința judecăților de valoare, protecția acordată de art. 10 CEDO libertății de exprimare este mult mai largă, fiind acceptate și judecăți de valoare polemice, chiar ofensatoare, cu condiția ca acestea să urmărească un scop legitim (dezbaterea publică a unor probleme de interes general) și să nu fie făcute doar în scop vexator, deci cu intenția primordială de a jigni”.
În schimb, în cazul afirmațiilor factuale, instanța arată că acestea trebuie să aibă o „bază factuală rezonabilă”.
Iar această bază poate însemna, potrivit motivării, „anchete oficiale, rapoarte, existența unor cercetări penale aflate într-un stadiu concludent, existența unor martori sau whistlebloweri (n.r. avertizori de integritate)”.
Acuzațiile lui Adrian Mititelu reținute de Tribunal
Tribunalul a considerat că unele dintre afirmațiile lui Adrian Mititelu nu au fost doar simple opinii.
Instanța reține că acesta a spus în mod repetat că „Federația a cumpărat sentințele” și că existau „dovezi clare” în acest sens.
Potrivit motivării, Mititelu a susținut, de asemenea, că FRF ar fi plătit între 7 și 12 milioane de euro pentru obținerea unor soluții favorabile și că Federația ar fi beneficiat de sprijinul unui „grup infracțional organizat” care controla justiția.
Judecătorul consemnează și faptul că Mititelu a calificat în repetate rânduri FRF drept „organizație criminală”, asociind activitatea Federației cu presupuse mecanisme de corupție și trafic de influență.
Pentru Tribunal, acestea sunt „veritabile imputări de fapt privind săvârșirea unor infracțiuni grave”.
Instanța precizează că ele nu sunt judecăți de valoare, ci „afirmații factuale susceptibile de verificare”.
Printre declarațiile invocate de FRF se numără și cele făcute de Adrian Mititelu după Adunarea Generală a Federației, publicate pe canalul de YouTube al GOLAZO sub titlul „Mititelu, declarații după Adunarea Generală a FRF”, în care acesta a acuzat că „Federația a fost deturnată” și a calificat-o drept „organizație criminală”.
Motivare: Adrian Mititelu nu a prezentat probe
În cazul „cumpărării” sentințelor, judecătorul arată că argumentul principal folosit de Mititelu a fost legat de contractele de asistență juridică ale FRF și de valoarea onorariilor plătite avocaților.
Tribunalul consideră că acest lucru nu este suficient: „Simpla existență a unor contracte de asistență juridică și simplul fapt al remunerării unor servicii profesionale nu permit, prin ele însele, concluzia că hotărârile judecătorești au fost obținute prin mijloace ilicite”.
Iar instanța face o precizare esențială: „Transformarea unei presupuneri personale într-o afirmație certă privind cumpărarea justiției depășește limitele libertății de exprimare”.
Tribunalul a constatat că Adrian Mititelu nu a prezentat „hotărâri ale organelor judiciare, acte de urmărire penală, rapoarte oficiale, declarații ale unor persoane implicate sau alte elemente obiective apte să susțină afirmațiile potrivit cărora Federația Română de Fotbal ar fi cumpărat sentințe ori ar fi influențat actul de justiție”.
Statutul public nu permite orice acuzație: „Nu este un cec în alb”
Instanța subliniază însă că obligația de a tolera criticile nu înseamnă că FRF rămâne fără protecție juridică în privința reputației sale.
„Acest aspect nu înseamnă însă că reputația reclamantei este lipsită de protecție juridică și nici că libertatea de exprimare conferă dreptul de a formula orice acuzații, indiferent de gravitatea lor și de suportul factual existent”.
Apoi: „Statutul de persoană publică nu oferă un cec în alb pentru a transmite orice fel de informații referitor la persoana în cauză”.
De ce n-a primit FRF daune morale de un milion de lei
Tribunalul a considerat că afirmațiile lui Mititelu au afectat reputația FRF și justifică acordarea unor daune morale. Însă instanța a respins ideea că gravitatea lor ar justifica automat milionul de lei cerut.
„Totuși, ele nu conduc automat la concluzia că prejudiciul suferit ar justifica acordarea sumei de 1.000.000 lei”.
Judecătorul a pus accent pe impactul efectiv asupra Federației, nu doar pe numărul declarațiilor sau pe răspândirea lor.
Instanța subliniează că FRF nu a prezentat probe că, din cauza declarațiilor lui Mititelu, ar fi pierdut parteneriate comereciale, finanțări, sponsorizări sau colaborări instituționale sau că ar fi suferit alte consecințe concrete de natură să evidențieze o afectare excepțională a activității sale.
De ce 15.000 de lei
Instanța a ținut cont de gravitatea acuzațiilor, dar a precizat:
„Gravitatea intrinsecă a afirmațiilor constituie un criteriu care justifică acordarea daunelor morale, nu și acordarea automată a unor despăgubiri într-un cuantum excepțional”.
În final, Tribunalul a considerat că, ținând cont de gravitatea faptelor, caracterul public al declarațiilor, impactul negativ asupra imaginii FRF și absența unor consecințe excepționale dovedite, suma de 15.000 de lei este „justă, proporțională și suficientă” pentru repararea prejudiciului moral.
FRF susține că Mititelu urmărește un „chilling effect”
În motivare, avocații FRF susțin că Adrian Mititelu este pe deplin conștient de efectele afirmațiilor sale.
Aceștia consideră că declarațiile sale urmăresc producerea unui „chilling effect” („efect de descurajare”), în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, prin îngreunarea apărării FRF și consolidarea în spațiul public a unei asocieri între Federație și o grupare infracțională.
Adrian Mititelu se află de 15 ani în conflict cu FRF, după dezafilierea FC Universitatea Craiova în 2011, iar litigiile dintre cele două părți vizează despăgubiri pe care omul de afaceri le estimează la peste 200 de milioane de euro.
Sincer, nici sentința nu mi-a fost comunicată și nici n-am fost citat la fond. Știam despre proces din presă, dar nu am fost niciodată citat. M-am trezit cu citarea pentru apelul făcut de Federație și am rămas perplex. Practic, din ce văd, s-a judecat la primul termen, fără întâmpinare, fără avocat. Toate declarațiile mele invocate de ei fac obiectul unor dosare penale aflate pe rol. Multe dintre aspectele invocate sunt chiar de notorietate Adrian Mititelu, patron FCU Craiova, pentru GOLAZO.ro
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
