Publicat:
06.06.2026, ora 11:19
Actualizat: 06.06.2026, ora 13:30
- Cristi Chivu (45 de ani) a oferit un interviu amplu și emoționant în presa din Italia, în cadrul căruia a vorbit despre începuturile vieții sale în România.
Campion cu Inter în sezonul recent încheiat, tehnicianul român a povestit despre copilăria trăită la Reșița, în comunism, relația cu tatăl său, plecat prea devreme, dar și despre legătura cu jucătorii săi.
Cristi Chivu: „Voiam să fiu ca tatăl meu”
„Eram un copil fericit. Aveam puține lucruri, doar cele permise de regimul comunist din România. Dar am crescut cu educația primită de la părinții mei, bucurându-mă din plin de copilărie, cu dorința de a nu pierde acea fericire.
Aveam puțin, dar ne bucurăm de tot ce aveam. Eram pasionat de fotbal, pentru că tatăl meu era un fost jucător. Pe atunci era antrenorul unei echipe de amatori. Când eram mic, eram fericit, nerăbdător să descopăr ce îmi va oferi lumea”, a spus Chivu, potrivit corriere.it.
Era o minge de tenis cu care jucam acasă, studiam traiectoriile, mecanismele de pasare și de șut. Îmi amintesc acea minge de tenis care zbura în toți pereții camerei. O loveam cu capul sau din zbor și ajungea în ușa camerei, care pentru mine devenea poarta Cristian Chivu, antrenor Inter
Întrebat când s-a întâmplat să ia decizia de a deveni fotbalist, Chivu a răspuns:
„La nouă ani. Eram încă sub regim și mergeam la o școală de fotbal chiar în decembrie. Visul meu era să am un salariu. Așa cum făceau părinții mei, își numărau economiile la sfârșitul lunii și le ascundeau. Voiam să fiu ca tatăl meu”.
Antrenorul a vorbit și despre momentul căderii lui Nicolae Ceaușescu, pe când avea doar nouă ani:
„Era în perioada Crăciunului. Tatăl meu era inginer secund într-o fabrică de arme. Fabrica fusese închisă, iar tuturor angajaților li se dăduse ordinul să păzească locuri strategice.
Într-o seară, tata s-a întors acasă și ne-a spus că trebuie să meargă să păzească și ne-a recomandat să nu ieșim din casă, pentru că la Timișoara începuseră să tragă asupra manifestanților.
Am trăit acea noapte cu mare anxietate, se auzeau împușcăturile chiar și de acasă. Am o amintire precisă, gravată în memorie: tatăl meu ieșind din casă seara, proaspăt bărbierit, și revenind a doua zi dimineață cu barba neîngrijită”.
Apoi, Chivu a rememorat și discursul lui Ceaușescu de la balcon, în fața mulțimii:
„Eram cu toții nerăbdători să înțelegem ce se întâmpla. Jurnalul de știri al regimului minimiza evenimentele, dar noi ascultam Radio Europa Liberă și înțelegeam că regimul se clătina. Credeam că va reuși să fugă. Dar apoi l-au prins, i-au făcut un proces pe loc și istoria țării mele s-a schimbat”.
Întrebat ce însemna cuvântul libertate pentru un copil român, la acea vreme, Chivu a transmis:
Vreți adevărul? Posibilitatea de a avea lucruri. De a trăi normal, de a mânca normal. Atunci aveam doar doi litri de lapte, câteva ouă, puțin ulei și pâine doar sâmbăta. Libertatea era să ai o felie de șuncă, un pătrat de ciocolată. Vă vine să credeți că am mâncat prima mea banană la opt ani? Cristi Chivu, antrenor Inter
Cristi Chivu: „A doua zi după ce a murit, așa cum și-ar fi dorit el, eram pe teren”
Cât despre decesul tatălui său, chiar în momentul în care el se afla la începutul carierei, Chivu a transmis:
„Aveam 16 ani și jumătate. Voiam să-i demonstrez ceea ce el a crezut întotdeauna despre mine, lucru pe care eu l-am aflat abia mai târziu de la mama mea: că pot crește responsabil și să-mi croiesc drumul cu propriile forțe.
A fost singurul obiectiv al vieții mele: să-i demonstrez că știu să fac lucruri frumoase și corecte, ca un băiat matur. Din păcate, nu a apucat să mă vadă crescând.
În ziua în care a plecat, eram în cantonament, am apucat să-mi iau rămas bun de la el. A doua zi, așa cum și-ar fi dorit el, eram pe teren pentru un meci”.
I-am spus să nu-și facă griji pentru că voi deveni foarte responsabil și voi avea grijă de întreaga familie. Deodată, am crescut, iar acea promisiune a fost mereu acolo, în fața ochilor mei, iar acest angajament mă ține cu picioarele pe pământ, la bine și la greu. Cristi Chivu, antrenor Inter
Tehnicianul român a făcut o paralelă între responsabilitatea de a fi antrenor și cea de a fi tată:
„Știu că de multe ori am de-a face cu adulți care, uneori, pot părea copii. Este importantă stima pe care mi-o poartă, dar nu este aceeași iubire pe care o simți ca tată. Pentru că jucătorii sunt conștienți că mâine pot pleca și pot găsi un alt «tată».
Copiii sunt copii toată viața. Eu îi fac pe jucătorii mei să înțeleagă că aș face orice pentru ei. Că, dacă au nevoie de mine, sunt acolo. Le sunt alături.
Nu sunt genul de antrenor care crede că apropierea diminuează autoritatea. Autoritatea nu vine dintr-un rol, ci dintr-un mod de a fi”, a subliniat Chivu.
Întrebat ce i-a dăruit mamei sale în momentul în care a câștigat mulți bani, tehnicianul a transmis:
„O casă. I-am făcut multe cadouri mamei mele, dar nu sunt suficiente pentru a o răsplăti pentru eforturile pe care le-a depus, rămânând singură, pentru a ne crește pe mine și pe sora mea.
Mândria ei a fost răsplătită prin cariera mea, prin faptul că am studiat și că mi-am ținut promisiunea făcută tatălui meu”.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
