Publicat:
03.12.2025, ora 11:39
Actualizat: 03.12.2025, ora 11:39
- GOLAZO.ro prezintă motivarea judecătoarei care l-a achitat pe Dumitru Dragomir în dosarul DNA privind presupusa mită de 3,1 milioane de euro de la RCS & RDS.
- Judecătoarea Cătălina Cruceru l-a desființat pe procuror, criticând lipsa probelor din rechizitoriu.
Curtea de Apel București a motivat achitarea lui Dumitru Dragomir (79 de ani), fostul președinte al LPF, în dosarul în care DNA îl acuza că ar fi primit 3,1 milioane de euro de la RCS & RDS, bani despre care procurorii susțineau că ar fi constituit mită pentru drepturile de televizare din Liga 1, sezoanele 2008–2011.
Motivarea achitării lui Dumitru Dragomir. Judecătoarea l-a „mitraliat” pe procuror
Sentința a fost pronunțată pe 25 noiembrie 2025, însă decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel de DNA.
În motivarea de 62 de pagini, judecătoarea Cătălina Cruceru l-a „descalificat” pur și simplu pe procurorul de caz:
„Rechizitoriul nu conține nicio trimitere concretă la probe, ci este construit pe presupuneri, asocieri temporale ale unor conduite pretins infracționale și o expunere a unor împrejurări presupus ilicite, fără un suport probator care să satisfacă exigențele unui proces penal”.
Președinta Secției a II-a Penală subliniază că: „În dezvoltarea acuzației, procurorul nu mai face trimiteri la alte mijloace de probă care să susțină afirmațiile menționate în actul de sesizare, ci întreaga argumentație se bazează pe prezumții și deduceri ale procurorului, străine de standardul probatoriu dincolo de orice îndoială rezonabilă”.
Declarațiile martorilor, excluse din dosar
Potrivit motivării, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus pe 20 iunie 2023, excluderea declarațiilor martorilor-cheie, printre care Bendei Ioan (n.r. decedat în iulie 2025), Dinei Mihai, Oprea Alexandru Dragomir Bogdan, Bădiță Florin Bogdan, Bulgac Serghei, „îndepărtând fizic aceste declarații din volumul al treilea al dosarului de urmărire penală nr. 326/P/2016”.
Curtea a apreciat că, „în urma coroborării probelor administrate atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței, nu există nicio probă care să dovedească teza probatorie a acuzării referitoare la modalitatea de săvârșire a elementului material în varianta pretinderii de către inculpatul Dumitru Dragomir a unui folos material ce nu i se cuvine”.
„Dumitru Dragomir nu avea influență asupra Adunării Generale a LPF”
În motivare, judecătoarea Cătălina Cruceru a demontat și acuzația de trafic de influență în cadrul Adunării Generale a LPF făcută de anchetatori la adresa lui Dumitru Dragomir.
„Concluzionând, Curtea constată că, din probele administrate în cauză, cu privire la acest obiect a1 probațiunii, nu rezultă că inculpatul Dumitru Dragomir ar fi exercitat ale atribuții decât cele care îi reveneau din funcția pe care o ocupa la momentul respectiv, preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, activitatea acestuia fiind determinată de contractele aprobate de Adunarea Generală, organul suprem de conducere, contrar acuzării”.
Curtea reține că toate activitățile atribuite lui Dragomir „sunt privitoare la însărcinările acestuia în calitate de președinte al LPF, persoană juridică de drept privat, autonomă, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ” și că „preşedintele LPF doar prezida şedinţele Adunării Generale, nu avea drept de vot şi era obligat să ducă la îndeplinire hotărârile acesteia”.
Judecătoarea concluzionează că „din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpatul ar fi exercitat alte atribuţii decât cele care îi reveneau din funcţia de preşedinte al LPF, activitatea acestuia fiind determinată de contractele aprobate de Adunarea Generală, organul suprem de conducere, contrar acuzării”.
Explicația judecătoarei: diferența între mită și foloase necuvenite
Potrivit magistratului, „elementul material al infracţiunii de luare de mită presupune ca actul pentru care se pretinde, se primeşte sau se acceptă un folos să facă parte din sfera atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului”.
În plus, judecătoarea a explicat că, potrivit legii vechi, luarea de mită presupunea primirea banilor înainte sau în timpul îndeplinirii unui act de serviciu, iar primirea ulterioară se considera doar foloase necuvenite, subliniind că, în cazul lui Dragomir, procurorii nu au demonstrat nicio legătură clară între atribuțiile sale și sumele primite.
Curtea: 3,1 milioane de euro - investiție, nu mită
Judecătoarea Cătălina Cruceru subliniază că suma de 3,1 milioane de euro primită de fiul lui Dragomir prin contractul de asociere în participațiune nu reprezintă o mită pentru Dumitru Dragomir, ci o investiție.
„Față de acuzaţiile privind lipsa un interes economic real în dezvoltarea acestei relaţii contractuale din partea RCS & RDS SA, Curtea reţine că procurorul nu a avut în vedere realitatea economică, condiţiile concurenţiale ale economiei de piaţă, situaţia financiară a fiecărei parţi, planul de investiţii al fiecărui asociat şi, mai presus de toate, principiul libertăţii contractuale”, se arată în motivare.
Judecătoarea a mai consemnat: „Sumele aduse ca aport de către RCS & RDS SA au fost folosite exclusiv pentru modernizarea imobilului adus cu titlu de aport de SC Bodu SRL, nu au fost retrase şi nici plătite către persoane fizice”.
Curtea mai apreciază că „RCS & RDS SA a încasat un profit detaliat în documentele contabile ca urmare a exploatării imobilului conform destinaţiei stabilite în contract” și că, în final, „suma de 3.100.000 euro a ajuns în proprietatea RCS & RDS SA, prin contract de dare în plată și contract de vânzare-cumpărare de active, şi nu în patrimoniul presupusului mituit”.
Judecătoarea critică procurorul pentru că „fără a efectua o analiza interdisciplinară, comparativă și judicioasă, a plasat fapte de natură civilă, guvernate de principiul libertăţii contractuale, în sfera ilicitului penal, cu toate că la dosarul cauzei existau probe concludente care permiteau o interpretare în spiritul legii civile”.
Cazul descris în rechizitoriul DNA
- „Interesul societății RCS & RDS pentru încheierea contractului de asociere în participațiune este străin celui menționat în cuprinsul contractului și trebuie privit în contextul în care RCS & RDS începând cu data de 16.05.2009 avea nerespectate obligațiile contractuale în relația cu LPF și trebuia să plătească 3/4 din penalitățile de întârziere în cuantum dc 28.333,3 euro pe zi (0,2 % din suma de 14.166.666 euro), către LPF, reprezentată de preşedintele Dumitru Dragomir”.
- „Prin urmare, pentru a-l determina pe acesta să susțină la nivelul LPF interesele RCS & RDS și să nu întreprindă demersurile legale în calitate de reprezentant al LPF pentru obligarea consorțiului la plata efectivă a penalităților de întârziere sau pentru a nu invoca rezilierea contractului ca urmare a neîndeplinirii culpabile a obligațiilor consorțiului în data de 15.08.2009 (la acea data penalitățile erau de aprox. 2.833.000 euro) între RCS & RDS și societatea Bodu SRL, controlată în fapt de Dumitru Dragomir s-a încheiat contractul de asociere în participațiune prin care RCS & RDS s-a obligat să plătească în primă fază, irevocabil suma de 1.700.000 de euro către societatea Bodu SRL”.
- „Contractul de asociere în participațiune nu este expresia unui acord de voință a doi comercianți în sensul precizat în contract, ci reprezintă doar modalitatea prin care societatea RCS & RDS 1-a bonificat adică l-a mituit pe inculpatul Dumitru Dragomir în legătură cu atribuțiile și însărcinările acestuia în calitate de preşedinte a1 LPF relativ la derularea contraciului de cesiune de drepturi de televiziune încheiat in anul 2008”.
- „Atât pentru inculpatul Dumitru Dragomir cât și pentru reprezentantii RCS & RDS, la nivel subiectiv, a fost evident că respectivul contract a fost încheiat exclusiv în considerarea atribuțiilor și prerogativelor inculpatului Dumitru Dragomir de președinte a1 LPF relație la contractul încheiat între LPF cu consorțiu”.
- „Având în vedere poziția deținută și autoritatea de care se bucura la nivelul LPF inculpatul Dumitru Dragomir, pentru RCS & RDS a fost evident că în vederea asigurării intereselor societații la nivelul acestei persoane juridice este necesar și suficient să îl motiveze material pe inculpatul Dumitru Dragomir, președintele LPF”.
- „Din declarația martorului Popescu Alexandru-Gheorghe, șeful departamentului economic al LPF rezultă că inculpatul Dumitru Dragomir era în măsură să stabilească din partea LPF modul privind executarea oricărui contract în care parte figura LPF”.
- „De asemenea, din declarația martorului Matiescu George-Daniel, directorul general a1 societății Antena 1 SA, parte a consorțiului rezultă că era de notorietate faptul că propunerile și susținerile inculpatului Dumitru Dragomir în fața Adunării Generale a LPF erau aproape fără excepție validate”.
- „De astfel, aceste aspecte s-au confirmat și în cazul contractului dintre LPF și consorțiu, toate propunerile și susținerile inculpatului Dumitru Dragomir privind acordarea de facilități și avantaje consorțiului fiind aprobate de Adunarea Generală a LPF”.
- „Însă bineînțeles, membrii Adunării Generale a LPF nu au cunoscut că în schimbul acestor propuneri și susțineri urmate de încheierea actelor juridice corespunzătoare (însărcinări avute în cadrul LPF în sensul art. 308 C.p.) inculpatul Dumitru Dragomir a pretins mită și ulterior a obținut cu acest titlu suma de 3.100.000 de euro de la inculpatul Bendei Ioan în calitate de administrator și acționar al RCS & RDS”.
Faptele s-au prescris, miza rămâne confiscarea milioanelor cerute de DNA
Inițial, Tribunalul București l-a condamnat, în 2019, pe Dumitru Dragomir la patru ani de închisoare.
Dosarul, aflat în justiție din 2017 și rejudecat în 2023, a fost plimbat între trei instanțe, iar între timp acuzațiile s-au prescris.
Rejudecarea a fost dispusă, deoarece fiul fostului șef al LPF, Bogdan-Dumitru Dragomir, implicat în caz, avea calitatea de avocat suspendat, iar procesul ar fi trebuit să fie pe rolul Curții de Apel, nu la tribunal.
Dacă instanța ar fi pronunțat o soluție de încetare a procesului penal, după ce fapte s-au prescris, aceasta ar fi atras confiscarea extinsă a unor sume uriașe, conform cererii DNA formulate la termenul din 10 iunie 2025:
- de la SC BoDu SRL: peste 20 de milioane de lei și 3,5 milioane de euro.
- de la SC RCS&RDS: peste 2,3 milioane de lei și 3,5 milioane de euro.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
