- Marian Aliuță (47 de ani) a vorbit despre diferența majoră din punct de vedere financiar dintre fotbalul din România și cel din Ucraina, dar și despre importanța educației financiare, în episodul 10 al seriei „Lumini și Umbre”, proiect GOLAZO.ro.
Marian Aliuță, fost jucător al Stelei, alături de care a câștigat un titlu de campion al României în sezonul 2004/05, a dezvăluit pentru GOLAZO.ro momentele prin care a trecut atunci când s-a transferat în Ucraina și a câștigat o avere din fotbal.
Marian Aliuță, despre sumele imense câștigate la Șahtior: „Am avut 500.000 la câștigarea campionatului”
Pe ce prime jucai în perioada Șahtior? Era o vreme când în fotbalul ucrainean erau bani mulți.
Am jucat și pe 100.000 de dolari pe meci, când am luat campionatul. Am avut 500.000 la câștigarea campionatului! Vorbim de anul 2002, am avut 500.000 de jucător! Erau ultimele 5 meciuri, era diferență de un punct și dacă făceam un egal, se termina totul.
A venit atunci Ahmetov și ne-a zis: „La ultimele 5 meciuri, aveți câte 100.000 pe meci! Și am bătut tot până la final! (...) Florea este martor, a jucat cu mine (n.r. - Daniel Florea). Am avut primă și când am intrat în Champions League. Gândește-te ce prime au avut Raț și Marica, după mine!
În anii 2001-2002 jucam pe 40.000 - 50.000 cu Dinamo Kiev. Aveam meciuri în campionat și jucam pe primă normală de 5.000, dar dacă-i plăcea lui Ahmetov creștea la 12.000. Zece-cinșpe mii, depinde cât de greu era meciul. Dar la derby-urile cu Dinamo Kiev jucam pe 30-40 de mii tot timpul.
Aliuță, despre importanța educației financiare: „N-am știut să gestionez”
Cum a fost trecerea de la un salariu normal în România la abundența din Ucraina?
Mi s-a părut… Veneam din România, unde jucam pe 10-12 mii pe un an, și apoi luam 10.000 la un meci. La început am zis „wow, ce bani!”. Apoi mi s-a părut normalitate. Și am realizat după ce am plecat ce însemna Șahtior și ce bani erau acolo...
Nici nu mă atingeam de salariu. Primele erau foarte mari, câștigai mai bine din prime decât prin contract. Eu aveam 240.000 salariu și până la final de an câștigat 700.000 - 800.000 - un milion! Erau bani foarte mulți în perioada aia. Dar n-am știut să gestionez însă treabă asta. Educația financiară a lăsat de dorit.
Veneam dintr-o familie normală, din blocul comunist și n-am știut. (...) Noi eram limitați. Dacă îmi spunea unul că trebuia să-mi iau un teren, aveam impresia că mă păcălește, că îmi spunea tata „nu da banii, că te păcălește”. De aici a plecat, de la educația financiară.