- Denis Boyko, Oleksandr Kucer și Oleksiy Polyansky l-au avut toți antrenor pe Mircea Lucescu. Nu au uitat ce a făcut antrenorul mai ales în 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina.
Dincolo de fotbal, Mircea Lucescu a arătat Ucrainei și lumii întregi ce suflet mare avea.
În primele luni ale războiului, după ce Rusia invadase țara vecină, pe 24 februarie 2022, și viața tuturor ucrainenilor era în pericol, antrenorul lui Dinamo Kiev i-a ajutat pe jucători, le-a susținut familiile. A sprijinit și alți fotbaliști localnici de la alte echipe.
Trei fotbaliști care l-au cunoscut au fost întrebați despre rolul lui Il Luce în război. Și toți au răspuns la fel: un rol esențial.
„Lucescu a ajutat cu tot ce a putut: atât financiar, cât și cu influența sa”
Denys Boyko, 38 de ani, trei sezoane la Dinamo Kiev alături de Lucescu (2020-2023), a spus pentru ukrfootball.ua:
„Acest om, la începutul unui război de amploare, a susținut atât de mult Ucraina, poporul nostru, familiile noastre și armata... Contribuția sa nu poate fi subestimată. A ajutat cu tot ce a putut: atât financiar, cât și cu influența sa”.
Oleksiy Polyansky, 40 de ani astăzi, transferat de Lucescu la Shakhtar în 2007, la 21 de ani, de la Metalurg Donetsk, dar care a jucat atât de puțin din cauza accidentărilor, și-a amintit:
Lucescu nu a fugit când a izbucnit războiul. Pur și simplu, nu putea lăsa totul baltă într-un moment atât de dificil. Ucraina a devenit a doua sa casă. Oleksiy Polyansky, ex-Shakhtar
S-a întors pe 25 februarie în România, însă i-a susținut total pe ucraineni.
Oleksandr Kucer, 43 de ani, care l-a avut un deceniu antrenor (2006-2016) la Shakhtar, a adăugat pe același site, în aceeași discuție despre tehnician:
„Am vorbit la telefon când el plecase deja în România. Mi-a ajutat și familia să iasă din țară. M-a sunat, m-a căutat și ne-a sprijinit”.
„Lucescu a oferit locuințe și adăpost celor care aveau nevoie în război. Un sprijin incredibil”
Boyko a descris cum s-a implicat antrenorul în acea perioadă, după începutul războiului.
„Era o persoană cu o vastă experiență de viață. Sigur, nimeni nu va spune că nu i-a fost frică la vremea respectivă.
Dar Lucescu a făcut totul pentru a-i ajuta pe toți, fără excepție: angajați ai clubului, familii ale jucătorilor, cei dragi, prieteni”.
A organizat călătorii cu autobuze din Ucraina spre România, a oferit locuințe și adăpost celor care aveau nevoie. Privindu-l, am înțeles: acest om nu avea îndoieli sau frică în ochi. Prin acțiunile sale, ne-a liniștit și ne-a motivat. A fost un nivel incredibil de sprijin. Denys Boyko, ex-Dinamo Kiev
Concluzia lui Polyansky: „În fotbalul ucrainean, există doi antrenori adevărați, Lucescu și Lobanovski. Sunt absolut sigur de asta. Fără nicio urmă de îndoială. Ei au lăsat cea mai mare amprentă în istoria fotbalului nostru”.