Publicat:
25.11.2025, ora 09:00
Actualizat: 25.11.2025, ora 09:00
- Mai multe cluburi din Liga 1 au criticat dur „Legea Novak”, susținând că aceasta ar încălca libertatea de muncă a jucătorilor străini.
- ÎCCJ a decis însă că legea, care impune ca minimum 40% dintre jucătorii de pe teren să fie români, este legală și nu contravine normelor Uniunii Europene.
„Ordinul Novak” a fost recent votat în Camera Deputaților pentru integrarea în Legea Educației Fizice și Sportului, un pas legislativ care stabilește ca minimum 40% dintre jucătorii aflați pe teren într-un meci din competițiile interne să fie români.
„Legea Novak”, validată de ÎCCJ într-un proces cu clubul de handbal Gloria 2018 Bistrița
Legea vizează stimularea participării tinerilor români în competițiile interne și consolidarea bazei de selecție pentru echipele naționale ale României.
Mai multe cluburi din Superliga, printre care Dinamo, Rapid, Universitatea Craiova și Oțelul, au criticat legea votată pe 19 noiembrie 2025, avertizând că prevederea privind procentul minim de jucători români ar putea încălca normele Uniunii Europene privind libertatea de muncă.
Argumentele cluburilor privind posibila încălcare a normelor Uniunii Europene au fost infirmate însă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Într-o decizie pronunțată pe 22 ianuarie 2025, în procesul cu gruparea de handbal CS Gloria 2018 Bistriţa-Năsăud, ÎCCJ a stabilit că „Ordinul Novak”, predecesorul legii votate în noiembrie, este legal și nu contravine dreptului european.
Sentința ÎCCJ: „Legea Novak”, politică de stat
Ințial, Curtea de Apel Cluj a anulat „Ordinul Novak”, dar Agenţia Naţională pentru Sport, continuator al Ministerului Sportului, a făcut recurs la ÎCCJ.
Instanța supremă a subliniat că măsura reprezintă o politică de stat menită să stimuleze participarea sportivilor români și să consolideze selecția pentru echipele naționale.
Potrivit judecătorilor de la ÎCCJ, obligația ca 40% dintre jucătorii aflați pe teren să fie români „nu limitează posibilitatea clubului de a achiziționa oricâți jucători străini dorește și nici dreptul acestora din urmă de a se angaja la cluburi din România, ci doar creează premisele promovării sportivilor români prin oferirea posibilității de a intra în teren”.
O mare tâmpenie. Să nu uităm că au trecut peste 20 de ani de când Uniunea Europeană a dat în cap FIFA vis-a-vis de ceea ce înseamnă îngrădirea drepturilor la muncă în Uniunea Europeană. Atâta timp cât suntem în Uniunea Europeană, această lege nu are cum să funcționeze în România Mihai Rotaru, acționar majoritar Universitatea Craiova
În motivarea deciziei, judecătorii au reținut că: „Este necontestat faptul că ordinul atacat urmărește un obiectiv legitim.
Obligația ca 40% dintre jucători să fie români face parte dintr-o politică publică al cărei scop legitim este stimularea cluburilor de a utiliza jucători români, având în vedere că statul investește în pregătirea acestora.
De asemenea, măsura contribuie la atingerea obiectivului de a reprezenta cu succes România în competițiile internaționale”.
„Aceasta a fost o politică de stat gândită, implementată prin acest ordin, politică care a fost decisă nu discreționar și arbitrar, ci în urma unor consultări cu federațiile de profil din țară și având în vedere ce fac alte țări mult mai dezvoltate în domeniul sportului, cum este Franța și Italia”, a explicat fostul ministrul al Sportului, Eduard Novak, conform motivării.
În analiza de proporționalitate, Înalta Curte are în vedere și dezideratul maximizării rezultatelor investiției făcute de stat în sportul românesc, investiții care, în lipsa creării unor oportunități reale de valorificare a sportivilor români riscă să nu se materializeze în rezultate în plan sportiv pentru România. motivarea ÎCCJ
ÎCCJ: „Legea Novak nu se compară cu cazul Bosman”
ÎCCJ a subliniat că situația legii Novak nu se compară cu celebra cauză Bosman, în care restricțiile asupra numărului de jucători străini în cluburi din UE au fost considerate ilegale.
Înalta Curte reține că, în acest caz, nu este vorba despre o regulă stabilită de asociațiile sportive, ceea ce ar fi necesar pentru a se aplica regulile UE care interzic acordurile între companii care restricționează concurența (articolul 101 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene).
Regula „Novak”, au explicat judecătorii în motivare, nu vine de la cluburi sau asociații, ci este impusă de stat, prin Ministerul Sportului, autoritatea care coordonează politica sportivă a țării.
Curtea arată că legea românească urmărește protejarea interesului public și dezvoltarea sportului național, stabilește doar un minimum de jucători români pe teren și nu împiedică libertatea de muncă a sportivilor străini în competițiile interne sau în alte state membre.
Eu cred că, înainte de a fi adoptată, vor fi suficiente opinii care vor solicita, cum să zic, vor chestiona legalitatea legii la Curtea Constituțională în ceea ce privește raportarea la normele europene. Cred că nu va fi nevoie să ajungă Dinamo să facă acest lucru. Am ceva dubii cu privire la modul în care se dorește să fie implementată și cred că, cumva, contravine unor norme europene. Andrei Nicolescu, președinte FC Dinamo
Gigi Becali a votat pentru „legea Novak”. HC Zalău și FR Volei s-au implicat la ÎCCJ
„Legea Novak” are și susținători. Gruparea de handbal HC Zălău, condusă de antrenorul Gheorghe Tadici, dar și Federația Română de Volei s-au implicat activ în procesul de la Înalta Curte.
Și patronul FCSB, Gigi Becali, a salutat și chiar a votat pentru „legea Novak”
„Pe mine mă ajută pentru că eu mereu am vrut să creștem jucători. Dacă nu facem asta, ce luăm de afară? Ați văzut jucător străin pe care să-l iei și după să-l dai cu 10 milioane de euro?
Pe Man, Stanciu și Chiricheș am luat câte 10 milioane. Mereu am vrut să joc doar cu jucători români. Spunem că e campionat național, dar ne batem cu africani, francezi, brazilieni și kosovari? Eu vreau să-i bat pe străini cu români. Crește inima în mine când fac asta”.
Acest ordin a fost dat ca o măsură de prevenție, de protejare a sportivilor români. Statul român investește în copii și juniori până în 18 ani, și după 18 ani, 90% dintre acești copii trebuie să se lase de acest sport, întrucât nu mai au loc să joace în echipele de club, fiind ocupate de străini. Eduard Novak, ex-ministru MTS (motivare ÎCCJ)
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
